Poezie, vin si femei cu Mircea Dinescu

• poetul Mircea Dinescu a fost, joi seara, invitatul special ďż˝n cadrul Tďż˝rgului de carte de la Piatra Neamt • ocazia de a lansa douďż˝ noi cďż˝rti s-a transformat - cum era de asteptat - ďż˝ntr-un „one man show“ • pe lďż˝ngďż˝ verb si oralitate, punctul forte l-a constituit inedita posturďż˝ de cďż˝ntďż˝ret • „Nu m-am gďż˝ndit niciodatďż˝ cďż˝ va fi capitalism ďż˝n Romďż˝nia, pentru cďż˝ nici Marx n-a prevďż˝zut cďż˝ dupďż˝ cincizeci sau saptezeci de ani de comunism va veni un capitalism fďż˝cut ďż˝n special de activisti de partid si din ďż˝stia de la securitate“, a fost una din frazele gustate de public •

Poetul c�nt�. Si nu c�nt� r�u deloc. Are ureche muzical�, voce puternic�, ambitus mare, dar st� mai prost cu ritmul. Din aceast� pricin�, dublat fiind de compact disc, rateaz� copios intr�rile la fiecare c�ntec, spre amuzamentul asistentei. Cu toate c� el se amuz� cel mai mult. Parc� l-am mai auzit c�ndva cu c�teva fr�nturi de c�ntece populare care, se pare, al�turi de m�ncarea bun� si vinul tare, fac tr�irea mai dulce. Chiar si �n vremurile acestea. Joi seara, la Pavilionul expozitional, mult� lume bun�, ceva oficialit�ti, scriitori, critici, artisti mai mult sau mai putin plastici, cameramani, ca de obicei, fotografi profesionisti, dar extrem de incomozi �n aglomeratie, si ceva tineret cu aspiratii culturale si �nc� nepervertit, probabil, la relele democratiei. Cum era si firesc, mai marele peste T�rgul de carte care a g�zduit �nt�lnirea, criticul Cristian Livescu a f�cut o succint� introducere menit� s� sublinieze, �nainte de toate, �nsusirile scriitoricesti ale invitatului. Acesta, �mbr�cat lejer, ca la sf�rsit de vacant�, pare oarecum nervos, dar la Dinescu te poti astepta la orice. St� pe un mic podium, �n mijlocul s�lii, iar de-a dreapta sa, pe o mas� troneaz� c�rtile si vinul omonim. �n casete de carton ce las� s� se �ntrevad� cele dou� butelii cu licoare rosie si alb�, de la Cetate, garnisite cu etichete pe care se pot citi dou� poezii; de dragoste. Cartea cost� o sut� de lei, vinul e gratis.

La ce foloseste telefericul?

La ďż˝nceput tďż˝mďż˝ierile pentru cei ai casei. Dar nu ostentative si nu pline de osanale, cum ďż˝ndeobste se practicďż˝, ci ďż˝n spiritul binecunoscut; putin fragmentat, putin neterminat, dar cu o expresie oralďż˝ elocventďż˝: „Am ďż˝nteles cďż˝ nu am adus doar ploaia ďż˝n orasul dumneavoastrďż˝... tocmai a avut loc si primul atac terorist ďż˝n oras... s-a anuntat cďż˝ s-a pus o bombďż˝ la funicular sau nu stiu unde... E bine, intrďż˝m ďż˝n rďż˝ndul lumii. Am venit cu mare plďż˝cere aici, am fost ďż˝nainte de ‘89, am mai fost o datďż˝ si dupďż˝ ‘90, cďż˝nd am avut si niste... de la televiziunea localďż˝ cu un grup de sustinďż˝tori ai lui Vadim. Acum cred cďż˝ lucrurile s-au mai calmat, m-am uitat cu admiratie la atmosfera unui oras care nu pare (a fi) deloc de provincie. Seamďż˝nďż˝ cu un orďż˝sel occidental asa... si cu telefericul ďż˝sta. Sper ca mďż˝ine sďż˝ mďż˝ plimb si eu cu el. E o inventie interesantďż˝, nu? pentru... Nu stiu la ce foloseste... (rďż˝sete) ... cred cďż˝ erau lucruri mai importante de fďż˝cut, dar e... Rďż˝mďż˝i putin uimit asa... Am dreptate sau nu? Unde duce telefericul ďż˝sta? (Nicďż˝ieri, i se rďż˝spunde spiritual). ďż˝sta e si drumul Romďż˝niei: tot mai sus, spre nicďż˝ieri. Cďż˝nd am acceptat invitatia prietenului meu, mi-am spus cďż˝ titulatura de presedinte de onoare al tďż˝rgului este asa o gogoasďż˝. Nu cred cďż˝ existďż˝ presedinte de onoare, cum nu cred cďż˝ existďż˝ nici presedinte de ďż˝sta oficial, asa... de onoare.

�nc� nu m-am s�turat de �njurat la B�sescu

Am venit sďż˝-mi lansez o carte de versuri scrisďż˝ la bďż˝trďż˝nete: «Femeile din secolul trecut». ďż˝n afarďż˝ de asta, am mai lansat o poveste... se cheamďż˝ «Poezii pe sticlďż˝». Fiindcďż˝ sďż˝nt producďż˝tor de vin (bunicul meu era grďż˝dinar si eu am vrut sďż˝ continui traditia), am scos un vin care ďż˝nsoteste poezia. Sďż˝nt poezii scrise la bďż˝trďż˝nete. M-am jucat putin de-a literatura la bďż˝trďż˝nete, pentru cďż˝ multďż˝ lume proorocea cďż˝ eu m-am lďż˝sat de poezie, si anul trecut asa m-am apucat asa sďż˝ crosetez niste versuri de amor, ďż˝n amintirea iubitelor mele din tinerete. Un tďż˝nďż˝r poet m-a ďż˝ntrebat de ce se cheamďż˝ «Femeile din secolul trecut». Si i-am rďż˝spuns cďż˝ asta e diferenta dintre mine si el: eu am cunoscut femei frumoase si ďż˝n secolul trecut si ďż˝n secolul ďż˝sta. El mai are de asteptat vreo sutďż˝ de ani. Dupďż˝ ‘90 am scris pamflete politice la Academia Catavencu. La un moment dat am avut asa un soi de saturatie, pentru cďż˝ rolul meu, asa de Gicďż˝ contra ďż˝ncepuse sďż˝ mďż˝ enerveze. Pďż˝nďż˝ la urmďż˝ e ineficientďż˝ si aceastďż˝ armďż˝ a pamfletului. M-am sďż˝turat de ďż˝njurat la Ion Iliescu, pe urmďż˝ m-am sďż˝turat de ďż˝njurat la Emil Constantinescu... ďż˝ncďż˝ nu m-am sďż˝turat de ďż˝njurat la Traian Bďż˝sescu“. (Cineva ďż˝l sfďż˝tuieste sďż˝ persevereze). „Am sďż˝ mai insist, da! Cu plďż˝cere!“

Mam�, mam�, unde-i viata s-o tr�im?

Pďż˝nďż˝ una-alta, Dinescu se lanseazďż˝ ďż˝n cďż˝ntece. Nu ďż˝nainte de a preveni asistenta cďż˝ multe din ele sďż˝nt „asa un pic mai buruienoase, mai pipďż˝rate“. Dar pďż˝nďż˝ la acelea oferďż˝ mai ďż˝ntďż˝i o splendidďż˝ mostrďż˝ de frumos colind, strďż˝bďż˝tut de un refren cutremurďż˝tor: „Mamďż˝, mamďż˝, unde-i viata s-o trďż˝im?“ Repertoriul minor care a urmat poate fi ďż˝ncorporat ďż˝n efervescenta creativďż˝ determinatďż˝ de o prelungďż˝ libatie la care se iartďż˝ orice; de la regretele pe seama potentei pierdute (un fel de „Ce bďż˝rbat eram odatďż˝“) la Lili Marlen. Cu toate acestea, cďż˝nticelele necenzurate ale lui Dinescu, departe de a oripila, s-au bucurat de un mare succes. Pentru cďż˝ intelectualii, nu-i asa?, sďż˝nt si ei, ďż˝nainte de toate, oameni. Rďż˝spunzďż˝nd la ďż˝ntrebarea cuiva, referitoare la faptul cďż˝ ďż˝ntr-o cunoscutďż˝ emisiune nu este lďż˝sat deloc sďż˝ vorbeascďż˝ de cďż˝tre amicul Stelian Tďż˝nase, Dinescu ďż˝l scuzďż˝: „Asa e el, mai repezit. Si apoi mďż˝ ďż˝ntrerupe fiindcďż˝ se teme cďż˝ n-am sďż˝ fiu ďż˝n stare sďż˝-mi termin ideea.“ Si iar cďż˝ntece, si iar vorbe. Despre multe cele. ďż˝n sala tďż˝rgului e caniculďż˝, atmosfera ďż˝ncinsďż˝. Dinescu e transpirat tot si, ciudat, tot ďż˝i mai arde de cďż˝ntat. Vorba lui Pďż˝unescu: „Cďż˝ntďż˝, nanďż˝ Mďż˝rie!“.

Mamďż˝, mamďż˝, unde-i moartea s-o murim?

ďż˝i amintesc cďż˝ la revolutie, Dinescu si Caramitru erau niste simboluri. ďż˝n pulover. Poetul mďż˝ corecteazďż˝: „Caramitru n-avea ďż˝ncďż˝ pulover, parcďż˝. Mai tďż˝rziu si-a cumpďż˝rat.“ Oricum, ei doi au folosit ceva de pe urma schimbďż˝rii. Dinescu, pe lďż˝ngďż˝ poet si scriitor a devenit si mosier. ďż˝l ďż˝ntreb cum credea pe atunci cďż˝ vor arďż˝ta vremurile de astďż˝zi. Si dacďż˝ ďż˝i plac. Devine grav, renuntďż˝ la orice truc si rďż˝spunde oarecum trist: „Foarte multi dintre dumneavoastrďż˝ care ascultati Europa Liberďż˝ cunoasteti lucrurile acestea, interviul din Liberation. Pentru mine, ďż˝ntr-un fel a fost o minune... am stat cďż˝teva luni cu saisprezece securisti care lucrau ďż˝n ture, si nu stiam dacďż˝ voi mai trďż˝i sau nu. Depindeai de soneala lui Ceausescu. Am scďż˝pat, a fost un miracol. Nu m-am gďż˝ndit niciodatďż˝ cďż˝ va fi capitalism ďż˝n Romďż˝nia, pentru cďż˝ nici Marx n-a prevďż˝zut cďż˝ dupďż˝ cincizeci sau saptezeci de ani de comunism va veni un capitalism fďż˝cut ďż˝n special de activisti de partid si din ďż˝stia de la securitate. Cďż˝ asta a fost capitalismul. Si nu numai romďż˝nesc. Si ďż˝n Germania de Est s-a ďż˝ntďż˝mplat chestia asta si ďż˝n Rusia. Dacďż˝ e usor sďż˝ faci dintr-un acvariu o ciorbďż˝ de peste, e mult mai greu ca din ciorba aia sďż˝ refaci acvariul. Or noi, dupďż˝ douďż˝zeci de ani, sďż˝ntem ďż˝n situatia cďż˝ sďż˝ntem ďż˝ncďż˝ ďż˝n ciorba aia de peste si nu reusim sďż˝ ne reďż˝ntoarcem la lumea dintre cele douďż˝ rďż˝zboaie, de pildďż˝, unde capitalismul era asezat, exista o ierarhie a valorilor... Aici, evident, hotii care stiau asta, echipele erau bine formate... Evident cďż˝ a venit esalonul doi si a preluat puterea. Plus de asta Romďż˝nia nu era pregďż˝titďż˝ precum Polonia, care avea organizatii sindicale puternice, sau ďż˝n Cehia... oameni, intelectuali care ďż˝n clipa demolďż˝rii comunismului au preluat puterea. Noi ne-am trezit cu cďż˝tiva dizidenti ďż˝n Romďż˝nia, cum eram eu si o babďż˝ ca Doina Cornea si mai erau vreo trei pe la Iasi. Asta e realitatea. De aia, cďż˝nd a venit Ion Iliescu a fost acceptat de lume. Si ďż˝ntr-adevďż˝r, Iliescu, fatďż˝ de alti activisti din perioada aceea era un om care mergea la teatru, la Ateneu, care citea... Era ceea ce se cheamďż˝ un activist mai luminat. Eu am sperat sďż˝ vinďż˝ un comunism cu fatďż˝ umanďż˝. Nu era sďż˝ vinďż˝ capitalismul ďż˝sta sďż˝lbatic, de sorginte sud-americanďż˝ care s-a instaurat ďż˝n Romďż˝nia. Aici e vina, cred eu, a multor oameni. Societatea civilďż˝ care s-a jucat de-a libertatea ďż˝n Piata Universitďż˝tii si a reusit sďż˝-l aducďż˝ pe Emil Constantinescu la putere, unde este astďż˝zi? Unde e reactia societďż˝tii civile din Romďż˝nia la toate schimbďż˝rile din Romďż˝nia, la toate mďż˝surile agresive ďż˝mpotriva unor categorii sociale, pensionarii, profesorii, medicii sau tďż˝ranul romďż˝n care a fost lďż˝sat de izbeliste? Nu existďż˝ reactie, din pďż˝cate. Lumea se complace. Ati vďż˝zut... Sďż˝nt acum alegeri, gďż˝leata de plastic, uleiul, zahďż˝rul...“ („Si, totusi, de ce ne-ati lďż˝sat singuri?“). „De ce v-am lďż˝sat singuri? De ce m-ati lďż˝sat singur? Nu eu v-am lďż˝sat, dumneavoastrďż˝ m-ati lďż˝sat singur. Sigur cďż˝, vorbeam cu cineva odatďż˝... zice „ce dracu bďż˝, atunci cďż˝nd aveam mitraliere puteam sďż˝ mai rďż˝rim asa putin din ei...“ Cel putin generatia noastrďż˝, dumneavoastrďż˝, eu, am trďż˝it ďż˝n douďż˝ lumi mďż˝car. Am prins si criza comunismului, am prins si criza capitalismului.“
Aici s�ntem de acord. Din criz�-n criz�. C�nt�nd m�car.