Anda-Louise Bogza - Din nou la Piatra, acas�...
Se perind� mirat� prin fata teatrului, �ncerc�nd s� refac� �n minte imaginea binecunoscut� a celui mai popular edificiu pietrean, acum acoperit straniu de valtrapurile cenusii ale unei reconstructii impuse de venerabila v�rst� a cl�dirii. Pare contrariat� de ceea ce va s� dezv�luie asez�m�ntul �n momentul �n care �si va ar�ta noua fat�. „Oare ce culoare o s� aib�?“ O �nteleg, pentru c� stiu c�te ceva despre afinitatea pe care a avut-o dintotdeauna cu institutia ale c�rei ziduri p�strau nuanta st�ncilor de pe Ceahl�u, si pe care o consider� si acum piatra de baz� a spiritului cultural al locului, suflul si inspiratia vietii ei artistice ulterioare.
Ne-am re�nt�lnit sub orizontul curtii domnesti, r�v�sit de t�c�nitul sacadat al pick-hamerului �n trupul p�m�ntului istoric �nc�lzit de sufl�rile celor ce si-au perindat c�ndva vietile pe aici, pentru a deveni simbolurile perenit�tii locale; �n care reflexele au avut timp s� se formeze, �n care sentimentalismul nu era �nc� derizoriu si unde lucrurile temeinice �si g�seau locul �n suflete si �n spirit. Iar locurile aveau, ele �nsele, spirit; care acum - „poate ni se pare, Anda!“ - moare �ncet, cu fiece zi si cu fiece clip�.
Perpetua reconfigurare
„Noroc c� arta e mai presus de toate aceste lucruri“ �i spun, n�d�jduind �n tain� c� o s� m� aprobe. „Arta are teritoriul ei care nu poate fi atins de nimic dintre r�ut�tile existentei cotidiene“ �mi r�spunde si, �ncurajat, supralicitez: „Este un soi de reconfigurare a unei lumi creeate spre a fi mereu redimensionat�?“. „Exact“ �mi r�spunde si asta m� face s� m� dumiresc de ce a fost �n stare s� re�nvie at�t de variat si r�scolitor multe dintre personajele celebre ale spatiului liric, neab�t�ndu-se de la rigoarea liniei scrise de c�tre creator si totusi ml�diind �n diferite feluri subtile expresia cantabil� �n creatii pe care cred c� nu exagerez dac� le numesc memorabile. Si m� g�ndesc, �n primul r�nd, la Opera de Stat din Praga, la operele din Viena, Berlin, Roma, Dresda, Budapesta, Verona, unde a interpretat numeroase roluri: Katia (Katia Kabanova), Jenufa, Sina, Donna Anna (Don Giovanni), Leonora (Il Trovatore), Aida, Tosca, Giorgetta (Il tabaro), Elisabetta (Don Carlo), Lisa (La dama di picche), Manon (Manon Lescaut), Minnie (La fanciulla del West), Abigaille (Nabucco), Desdemona (Otello), Rusalka, Turandot.
Exercitiu de admiratie
Marele meu regret e acela c�, fiind cantonat iremediabil �ntr-un spatiu de unde nu am cum s� evadez dec�t rareori, nu am avut ocazia s� o ascult „pe viu“ cum se spune, mai des. �n iulie 2008, �n cea de a XXXVII-a editie a „Vacantelor Muzicale la Piatra Neamt“, i-a fost dedicat� o sear� memorabil�, c�nd a creionat �n fata unui public �ndatoritor, portretul de artist al acestor meleaguri. Cum �ndatoritor, de altfel, a fost si scurtul cuv�nt al protagonistei: „S�nt �nc�ntat� c� m� aflu din nou acas�. Vreau s� dedic acest recital mamei mele. A fost o mare surpriz� s� o aflu aici pe minunata mea prim� profesoar� de canto, din Bucuresti, doamna Georgeta Stoleriu. M� bucur si de prezenta domnului Murgu, dar si de - mare surpriz� - sosirea lui Ioan Holender la Piatra Neamt!“
De altfel, adulata profesoar� Georgeta Stoleriu, a rememorat cu mult� dragoste si satisfactie �nceputurile carierei artistice a Andei: „Era elev� la Liceul de Muzic� din Capital�, la pian si era coleg� de clas� cu Ruxandra Donose, cea care era cu ceva ani mai mare dec�t Anda si care deja �ncepuse canto cu mine. Anda era pe vremea aceea o foarte bun� pianist�, foarte atent� la acompaniament si cu o mare admiratie fat� de colega ei. Peste vreo doi ani m-am trezit cu Anda la mine spun�ndu-mi c� vrea s� ia lectii de canto. Eu am fost pentru ea prima �nv�t�toare �ntr-ale artei c�ntului.“
Se pare, asadar, c� intrarea �n lumea bel-canto-ului a fost pentru Anda un exercitiu de admiratie; pe care mai apoi l-a transformat ea �ns�si �ntr-o calitate demn� de a fi la r�ndu-i admirat�. Cum a f�cut-o, de altfel, tot cu acel prilej, directorul pe atunci al Operei din Viena, Ioan Holender: „Doamna Bogza este o m�ndrie pentru orasul dumneavoastr�. A ajuns la Praga, de unde a avut ocazia s� c�nte la multe alte opere celebre: Florenta, Hamburg, sau Viena, unde a c�ntat Aida remarcabil si memorabil. Ast�zi, pot s� v� spun, Anda-Louise Bogza este una dintre cele mai c�utate interprete din lume ale rolului Tosca“.
Vissi d’arte...
C�nd am r�gaz, lucru ce se dovedeste a fi din ce �n ce mai rar �n vremurile acestea, reascult „Vissi d’arte, vissi d’amore..“ din „Tosca“, evident. E o �nregistrare a Andei, de prin 2001, pentru Arte Nova Classics. Al�turi de alte arii din „Manon Lescaut“, „Madama Butterfly“ si „Turandot“, selectia cuprinde si teritoriul verdian („Un Ballo in maschera“, „La Forza del Destino“, „Don Carlo“, „Aida“ si „Il Trovatore“), precum si ilustr�ri din „La Wally“ a lui Alfredo Catalani si „Andrea Chenier“ de Umberto Giordano. De altfel - �mi aduc aminte - cu aceast� superb� arie a deschis, �n 2007, al�turi de alti c�tiva tineri interpreti rom�ni, Festivalul International „George Enescu“. Prin Anda-Louise Bogza am redescoperit, nu exagerez, verismul. Fat� de care, recunosc, nu aveam o aplecare special�. Dar care s-a dovedit a fi plin de farmec si continut melodic, expresivitate si elocvent� datorit� unei interpret�ri de exceptie care a reusit s� pun� �n valoare resursele subtile ale unui stil pe c�t de seduc�tor pe at�t de dificil �n redarea intenselor tr�ri umane.
Succese recente
De altfel, cu „Tosca“, Anda a marcat unul dintre cele mai mari succese ale carierei ei de p�n� acum, �n august 2009 la Arenele din Verona, �n viziunea regizoral� a lui Hugo de Ana. Era dup� ce, �n 2005 a c�ntat la Munchen si la Florenta sub bagheta unuia dintre cei mai mari dirijori ai lumii, Zubin Mehta. �n august 2010, Anda interpreteaz� Leonora din „Trubadurul“ de Verdi, �n regia lui Franco Zeffirelli, reedit�nd succesul fulminant din anul anterior, sub conducerea dirijorului Marco Armiliato si al�turi de tenorul Marcelo Alvarez si baritonul Dmitri Hvorostovsky. Tot �n 2010, �n prim�var�, la Semperoper din nou „Tosca, �n regia lui Johannes Schaaf si Elena din „Mefistofele“ la Roma, unde va �ntruchipa din nou „Tosca“. �ntre timp, g�seste prilejul de a oferi recitaluri de lied, cu un program din care nu au lipsit Enescu, Schumann, Liszt, Schubert, Chopin, Rachmaninov, Dvorak, Respighi, Villa-Lobos, acompaniat� de pianistii Megumi Otsuka si Jan Simon. La sf�rsitul lunii ianuarie a acestui an, Anda a interpretat rolul titular din „Manon Lescaut“ de Puccini, pe scena de la Teatro Filarmonico di Verona, �ntr-o montare socant� semnat� de controversatul Graham Vick si condus� de la pupitru de Riccardo Frizzi.
Acum, �n august, s-a �ntors la Piatra Neamt, orasul ei natal, de la Atena, unde a z�mislit la sf�rsitul lunii iulie 2011, la Acropolis - Teatrul Herodes Odeon, unde a r�sunat c�ndva vocea Mariei Callas - rolul Abigaille din opera „Nabucco“.
Vorbeste despre toate astea �n treac�t si cu o oarecare reticent�, ceea ce m� face s� fiu de acord cu un critic izraelian care remarca, �nainte de toate, marea modestie si la fel de marea generozitate care o caracterizeaz�.
C�ntecul de acas�
Am pomenit undeva mai sus de „Vacantele Muzicale la Piatra Neamt“. Nu �nt�mpl�tor, aidoma altor �ndr�gostiti iremediabil de spiritul acestei perene manifest�ri, Anda nu concepe o var� f�r� concertele care au consacrat o traditie si care au �mbr�cat �n jerbe de c�ntec tineretea noastr�.
„Pentru mine Vacantele au �nsemnat foarte mult. Mi-aduc aminte mereu de atmosfera superb� a fiec�rui miez de var� petrecut �n compania c�ntului si a unor oameni de exceptie. Aici au concertat si ne-au �nc�ntat cu arta lor mari interpreti rom�ni si str�ini, precum: Arta Florescu, Dan Grigore sau Ion Baciu. Nu pot s�-i �nsirui pe toti pentru c� este o galerie copioas�, asa cum nu pot s�-mi �nchipui nici o var� f�r� aceste vacante. Trebuie f�cut tot ce se poate ca ele s�-si continue drumul si s� aib� o viat� f�r� de sf�rsit. Asa cum este viata �ns�si a muzicii.“
C�ntecul de acas�, alc�tuit din ecouri r�zlete care au binecuv�ntat locurile aceste, b�ntuie �n toate cotloanele orasului. Dar cel mai mult, poate, �n l�casul Teatrului Tineretului si �n preajma lui. Acolo unde ne afl�m, sporov�ind despre lumea noastr� cea plin� de probleme, despre oameni pe care i-am cunoscut, despre art� si, mai presus de toate, despre muzic�. Despre muzic�, pur si simplu. Cea care a reusit s� transforme - prin intermediul unor artisti d�ruiti, precum buna mea prieten�, Anda-Louise Bogza - „vissi d’arte“ �n „vissi d’amore“.
|