Anda-Louise Bogza - Din nou la Piatra, acasďż˝...

Se perindďż˝ miratďż˝ prin fata teatrului, ďż˝ncercďż˝nd sďż˝ refacďż˝ ďż˝n minte imaginea binecunoscutďż˝ a celui mai popular edificiu pietrean, acum acoperit straniu de valtrapurile cenusii ale unei reconstructii impuse de venerabila vďż˝rstďż˝ a clďż˝dirii. Pare contrariatďż˝ de ceea ce va sďż˝ dezvďż˝luie asezďż˝mďż˝ntul ďż˝n momentul ďż˝n care ďż˝si va arďż˝ta noua fatďż˝. „Oare ce culoare o sďż˝ aibďż˝?“ O ďż˝nteleg, pentru cďż˝ stiu cďż˝te ceva despre afinitatea pe care a avut-o dintotdeauna cu institutia ale cďż˝rei ziduri pďż˝strau nuanta stďż˝ncilor de pe Ceahlďż˝u, si pe care o considerďż˝ si acum piatra de bazďż˝ a spiritului cultural al locului, suflul si inspiratia vietii ei artistice ulterioare.
Ne-am reďż˝ntďż˝lnit sub orizontul curtii domnesti, rďż˝vďż˝sit de tďż˝cďż˝nitul sacadat al pick-hamerului ďż˝n trupul pďż˝mďż˝ntului istoric ďż˝ncďż˝lzit de suflďż˝rile celor ce si-au perindat cďż˝ndva vietile pe aici, pentru a deveni simbolurile perenitďż˝tii locale; ďż˝n care reflexele au avut timp sďż˝ se formeze, ďż˝n care sentimentalismul nu era ďż˝ncďż˝ derizoriu si unde lucrurile temeinice ďż˝si gďż˝seau locul ďż˝n suflete si ďż˝n spirit. Iar locurile aveau, ele ďż˝nsele, spirit; care acum - „poate ni se pare, Anda!“ - moare ďż˝ncet, cu fiece zi si cu fiece clipďż˝.

Perpetua reconfigurare

„Noroc cďż˝ arta e mai presus de toate aceste lucruri“ ďż˝i spun, nďż˝dďż˝jduind ďż˝n tainďż˝ cďż˝ o sďż˝ mďż˝ aprobe. „Arta are teritoriul ei care nu poate fi atins de nimic dintre rďż˝utďż˝tile existentei cotidiene“ ďż˝mi rďż˝spunde si, ďż˝ncurajat, supralicitez: „Este un soi de reconfigurare a unei lumi creeate spre a fi mereu redimensionatďż˝?“. „Exact“ ďż˝mi rďż˝spunde si asta mďż˝ face sďż˝ mďż˝ dumiresc de ce a fost ďż˝n stare sďż˝ reďż˝nvie atďż˝t de variat si rďż˝scolitor multe dintre personajele celebre ale spatiului liric, neabďż˝tďż˝ndu-se de la rigoarea liniei scrise de cďż˝tre creator si totusi mlďż˝diind ďż˝n diferite feluri subtile expresia cantabilďż˝ ďż˝n creatii pe care cred cďż˝ nu exagerez dacďż˝ le numesc memorabile. Si mďż˝ gďż˝ndesc, ďż˝n primul rďż˝nd, la Opera de Stat din Praga, la operele din Viena, Berlin, Roma, Dresda, Budapesta, Verona, unde a interpretat numeroase roluri: Katia (Katia Kabanova), Jenufa, Sina, Donna Anna (Don Giovanni), Leonora (Il Trovatore), Aida, Tosca, Giorgetta (Il tabaro), Elisabetta (Don Carlo), Lisa (La dama di picche), Manon (Manon Lescaut), Minnie (La fanciulla del West), Abigaille (Nabucco), Desdemona (Otello), Rusalka, Turandot.

Exercitiu de admiratie

Marele meu regret e acela cďż˝, fiind cantonat iremediabil ďż˝ntr-un spatiu de unde nu am cum sďż˝ evadez decďż˝t rareori, nu am avut ocazia sďż˝ o ascult „pe viu“ cum se spune, mai des. ďż˝n iulie 2008, ďż˝n cea de a XXXVII-a editie a „Vacantelor Muzicale la Piatra Neamt“, i-a fost dedicatďż˝ o searďż˝ memorabilďż˝, cďż˝nd a creionat ďż˝n fata unui public ďż˝ndatoritor, portretul de artist al acestor meleaguri. Cum ďż˝ndatoritor, de altfel, a fost si scurtul cuvďż˝nt al protagonistei: „Sďż˝nt ďż˝ncďż˝ntatďż˝ cďż˝ mďż˝ aflu din nou acasďż˝. Vreau sďż˝ dedic acest recital mamei mele. A fost o mare surprizďż˝ sďż˝ o aflu aici pe minunata mea primďż˝ profesoarďż˝ de canto, din Bucuresti, doamna Georgeta Stoleriu. Mďż˝ bucur si de prezenta domnului Murgu, dar si de - mare surprizďż˝ - sosirea lui Ioan Holender la Piatra Neamt!“
De altfel, adulata profesoarďż˝ Georgeta Stoleriu, a rememorat cu multďż˝ dragoste si satisfactie ďż˝nceputurile carierei artistice a Andei: „Era elevďż˝ la Liceul de Muzicďż˝ din Capitalďż˝, la pian si era colegďż˝ de clasďż˝ cu Ruxandra Donose, cea care era cu ceva ani mai mare decďż˝t Anda si care deja ďż˝ncepuse canto cu mine. Anda era pe vremea aceea o foarte bunďż˝ pianistďż˝, foarte atentďż˝ la acompaniament si cu o mare admiratie fatďż˝ de colega ei. Peste vreo doi ani m-am trezit cu Anda la mine spunďż˝ndu-mi cďż˝ vrea sďż˝ ia lectii de canto. Eu am fost pentru ea prima ďż˝nvďż˝tďż˝toare ďż˝ntr-ale artei cďż˝ntului.“
Se pare, asadar, cďż˝ intrarea ďż˝n lumea bel-canto-ului a fost pentru Anda un exercitiu de admiratie; pe care mai apoi l-a transformat ea ďż˝nsďż˝si ďż˝ntr-o calitate demnďż˝ de a fi la rďż˝ndu-i admiratďż˝. Cum a fďż˝cut-o, de altfel, tot cu acel prilej, directorul pe atunci al Operei din Viena, Ioan Holender: „Doamna Bogza este o mďż˝ndrie pentru orasul dumneavoastrďż˝. A ajuns la Praga, de unde a avut ocazia sďż˝ cďż˝nte la multe alte opere celebre: Florenta, Hamburg, sau Viena, unde a cďż˝ntat Aida remarcabil si memorabil. Astďż˝zi, pot sďż˝ vďż˝ spun, Anda-Louise Bogza este una dintre cele mai cďż˝utate interprete din lume ale rolului Tosca“.

Vissi d’arte...

Cďż˝nd am rďż˝gaz, lucru ce se dovedeste a fi din ce ďż˝n ce mai rar ďż˝n vremurile acestea, reascult „Vissi d’arte, vissi d’amore..“ din „Tosca“, evident. E o ďż˝nregistrare a Andei, de prin 2001, pentru Arte Nova Classics. Alďż˝turi de alte arii din „Manon Lescaut“, „Madama Butterfly“ si „Turandot“, selectia cuprinde si teritoriul verdian („Un Ballo in maschera“, „La Forza del Destino“, „Don Carlo“, „Aida“ si „Il Trovatore“), precum si ilustrďż˝ri din „La Wally“ a lui Alfredo Catalani si „Andrea Chenier“ de Umberto Giordano. De altfel - ďż˝mi aduc aminte - cu aceastďż˝ superbďż˝ arie a deschis, ďż˝n 2007, alďż˝turi de alti cďż˝tiva tineri interpreti romďż˝ni, Festivalul International „George Enescu“. Prin Anda-Louise Bogza am redescoperit, nu exagerez, verismul. Fatďż˝ de care, recunosc, nu aveam o aplecare specialďż˝. Dar care s-a dovedit a fi plin de farmec si continut melodic, expresivitate si elocventďż˝ datoritďż˝ unei interpretďż˝ri de exceptie care a reusit sďż˝ punďż˝ ďż˝n valoare resursele subtile ale unui stil pe cďż˝t de seducďż˝tor pe atďż˝t de dificil ďż˝n redarea intenselor trďż˝ri umane.

Succese recente

De altfel, cu „Tosca“, Anda a marcat unul dintre cele mai mari succese ale carierei ei de pďż˝nďż˝ acum, ďż˝n august 2009 la Arenele din Verona, ďż˝n viziunea regizoralďż˝ a lui Hugo de Ana. Era dupďż˝ ce, ďż˝n 2005 a cďż˝ntat la Munchen si la Florenta sub bagheta unuia dintre cei mai mari dirijori ai lumii, Zubin Mehta. ďż˝n august 2010, Anda interpreteazďż˝ Leonora din „Trubadurul“ de Verdi, ďż˝n regia lui Franco Zeffirelli, reeditďż˝nd succesul fulminant din anul anterior, sub conducerea dirijorului Marco Armiliato si alďż˝turi de tenorul Marcelo Alvarez si baritonul Dmitri Hvorostovsky. Tot ďż˝n 2010, ďż˝n primďż˝varďż˝, la Semperoper din nou „Tosca, ďż˝n regia lui Johannes Schaaf si Elena din „Mefistofele“ la Roma, unde va ďż˝ntruchipa din nou „Tosca“. ďż˝ntre timp, gďż˝seste prilejul de a oferi recitaluri de lied, cu un program din care nu au lipsit Enescu, Schumann, Liszt, Schubert, Chopin, Rachmaninov, Dvorak, Respighi, Villa-Lobos, acompaniatďż˝ de pianistii Megumi Otsuka si Jan Simon. La sfďż˝rsitul lunii ianuarie a acestui an, Anda a interpretat rolul titular din „Manon Lescaut“ de Puccini, pe scena de la Teatro Filarmonico di Verona, ďż˝ntr-o montare socantďż˝ semnatďż˝ de controversatul Graham Vick si condusďż˝ de la pupitru de Riccardo Frizzi.
Acum, ďż˝n august, s-a ďż˝ntors la Piatra Neamt, orasul ei natal, de la Atena, unde a zďż˝mislit la sfďż˝rsitul lunii iulie 2011, la Acropolis - Teatrul Herodes Odeon, unde a rďż˝sunat cďż˝ndva vocea Mariei Callas - rolul Abigaille din opera „Nabucco“.
Vorbeste despre toate astea �n treac�t si cu o oarecare reticent�, ceea ce m� face s� fiu de acord cu un critic izraelian care remarca, �nainte de toate, marea modestie si la fel de marea generozitate care o caracterizeaz�.

C�ntecul de acas�

Am pomenit undeva mai sus de „Vacantele Muzicale la Piatra Neamt“. Nu ďż˝ntďż˝mplďż˝tor, aidoma altor ďż˝ndrďż˝gostiti iremediabil de spiritul acestei perene manifestďż˝ri, Anda nu concepe o varďż˝ fďż˝rďż˝ concertele care au consacrat o traditie si care au ďż˝mbrďż˝cat ďż˝n jerbe de cďż˝ntec tineretea noastrďż˝.
„Pentru mine Vacantele au ďż˝nsemnat foarte mult. Mi-aduc aminte mereu de atmosfera superbďż˝ a fiecďż˝rui miez de varďż˝ petrecut ďż˝n compania cďż˝ntului si a unor oameni de exceptie. Aici au concertat si ne-au ďż˝ncďż˝ntat cu arta lor mari interpreti romďż˝ni si strďż˝ini, precum: Arta Florescu, Dan Grigore sau Ion Baciu. Nu pot sďż˝-i ďż˝nsirui pe toti pentru cďż˝ este o galerie copioasďż˝, asa cum nu pot sďż˝-mi ďż˝nchipui nici o varďż˝ fďż˝rďż˝ aceste vacante. Trebuie fďż˝cut tot ce se poate ca ele sďż˝-si continue drumul si sďż˝ aibďż˝ o viatďż˝ fďż˝rďż˝ de sfďż˝rsit. Asa cum este viata ďż˝nsďż˝si a muzicii.“
Cďż˝ntecul de acasďż˝, alcďż˝tuit din ecouri rďż˝zlete care au binecuvďż˝ntat locurile aceste, bďż˝ntuie ďż˝n toate cotloanele orasului. Dar cel mai mult, poate, ďż˝n lďż˝casul Teatrului Tineretului si ďż˝n preajma lui. Acolo unde ne aflďż˝m, sporovďż˝ind despre lumea noastrďż˝ cea plinďż˝ de probleme, despre oameni pe care i-am cunoscut, despre artďż˝ si, mai presus de toate, despre muzicďż˝. Despre muzicďż˝, pur si simplu. Cea care a reusit sďż˝ transforme - prin intermediul unor artisti dďż˝ruiti, precum buna mea prietenďż˝, Anda-Louise Bogza - „vissi d’arte“ ďż˝n „vissi d’amore“.