Abstract
La vita e bella
Deschideti ochii si priviti �n jur! Realitatea este aceeasi, dar pare mereu alta. P�n� si conduc�torii s�nt aceeasi, dar par mereu altii. Afar� e var�, la vita e bella si omul normal ar vrea, fireste, s� se bucure de ea. B�, c�nd ne l�sati?!
Piticul �n gr�dina de var�
• S�mb�t� dup� pr�nz. Ca s� ni se aseze bine �n stomahuri - sau stomahce, dup� noile reguli pe care s-au �nvrednicit a ni le impune progeniturile studioase ale guvernantilor - castravetii refuzati la export, primul ministrel din tar� �ncepe un discurs dojenitor la adresa uniunii socialiste, difuzat pe toate canalele media. Argumentele vor s� sublinieze faptul c� guvernarea „de dreapta“ (probabil c� acum c�tiva ani, c�nd duceau vaca de fr�nghie o f�ceau pe dreapta suselei) nu este singura care vrea st�rpirea omenoas� a natiei. De fapt, pentru noi nu mai e demult un secret faptul c� „de dreapta“ ori „de st�nga“, cum se autoproclameaz� maistrii, secretarii si organizatorii de grup� sindical� - cum se numeau �n perioada glorioasei lor ascensiuni - ajunsi la �nalt nivel politic se pup� �n cur „pi sentru“. Adic� drept �ntre buci. Lupta politic� e un spectacol pentru betivani, iar �n culise se petrec orori.
(Re)forma castravetelui
• Cucumis sativus. Plant� legumicol� anual�, din familia cucurbitaceelor, cu frunze mari, cordiforme si cu flori galbene unisexuate. Fructul acestei plante, alungit, ovoid sau cilindric, de culoare verde, se consum� crud, murat sau g�tit �nainte de a ajunge la maturitate. Bulgarii �i spun krastavet sau krastavita. Varianta zoologic� este castravetele de mare, holoturia. �n domeniul imaginatiei erotice, doar banana mai poate concura cu castravetele. Oricum, pentru cine vrea s� speculeze momentul, acum e vremea de pus mur�turi. Ieftin.
�nv�t�m�ntul politic
• Politicienii contemporani, modernizati de presedintele „tuturor rom�nilor“, ajutat de primul ministru provincial, ar trebui s� se hot�rasc�. Se spune „managemet“, „managiment“ sau poate „menegiment“? O simpl� problem� lingvistic� viz�nd relationarea interactiv� dintre limba lui Shakespeare �n dialog cu limbajul mutant al fostilor m�nc�tori de m�m�lig�; care, stiti si dumneavoastr� prea bine, cu ani �n urm� luau notite la cursurile serale pentru ridicarea nivelului de constiint� al maselor, scriind cu creion chimic pe caietul de dictando luat din ghiozdanul progeniturii: „�n inventivitatea lui, t�ranul rom�n a inventat cosoru’ lu’ Moceanu, format dintr-o parte lemn-oas� si o parte fer-oas�“. Nu v� mirati; �n mare parte �stia s�nt parlamentarii de azi. Evident, ornati cu ifose contemporane si cu �nsemnele glorioase ale triumfului capitalist transpus �n haine de firm� si tehnologie hai tec. Ca s� nu mai vorbim de culoarea aprins� a unei costisitoare garderobe feminine str�lucind frenetic, prin rosul pal, �n peisajul sobru al costumelor masculine. Purt�torii de itari de ieri, constr�nsi la rigurozitatea gulerului scrobit si a cravatei asortate tron�nd peste p�ntecul de ghiorlan pervertit, brusc s-au trezit posesori de X-uri. Masinile vechi nu mai satisfac pretentiile mocofanilor deveniti peste noapte potentati. Nu m-ar deranja ifosele lor, dac� m-ar l�sa m�car �n pace, ca unul care m� pricep si care am desf�cut si ref�cut c�teva zeci de motoare, s� merg cu ce-mi pot permite. Evident, �n conditii de sigurant�. Dac� mergi prin oras, cu masina, �n spatele unui b�sinos complexat ca �stia, ai s� constati c� �n afar� de aplecarea c�tre hotie, Dumnezeu nu l-a binecuv�ntat cu nici o alt� �nsusire; nici m�car cu aia de a ap�sa c�nd trebuie pe dou� pedale.
Reminiscente elene
• Bacalaureatul se numea pe vremuri examen de maturitate. Dac� nu-l promoveaz�, t�n�rul, se �ntelege, r�m�ne imatur. Ministrul educatiei ori e naiv ori e cu totul �n afara problemei. Imaturii rom�ni vor deveni foarte maturi �n vest si se vor �ntoarce aici �n culmea maturit�tii; c�nd profesorii care i-au examinat vor fi bucurosi s� fie angajati la firmele lor. Chiar pe post de m�tur�tor sef. Credeti-m�, cunosc mai bine problemele �nv�t�m�ntului dec�t multi care se intituleaz� ministri. Si, v� m�rturisesc sincer, m-am s�turat si de examenele care nu folosesc la nimic si de sumedenia de „olimpiade“ care �mp�neaz� cu genii inutile si cu diplome scoase la xerox peisajul didactic rom�nesc. C�nd aud de olimpiad� �mi vine s�... Ce-ar fi s� ne juc�m de-a altceva?
Primiti cu mascatul?
• Peisaj nocturn al unui oras turistic. Str�zi pustii, restaurante �nchise, doi betivi �mpleticiti si, ad�postit de umbr�, un boschetar r�scolind agale �ntr-un tomberon. Peisaj diurn al unui oras turistic. �n buricul t�rgului, peste drum de teatrul dezafectat, dube ale politiei, masini ale jandarmeriei, mascati si alti c�c�nari �n negru, pusti, pistoale si c�tuse. Mai lipsesc c�inii si s�rma ghimpat�. Si, eventual, un tun. Sau, poate, un scut antirachet�. Observati c�t de penibili s�ntem? Oameni seriosi cu familie si copii, umbl� cu ciorapul pe fat� prin oras. De r�sul curcilor. Apoi vin la sedinta cu p�rintii. Noi o f�ceam doar de Anul Nou. E drept, mai ales �n societatea asta democratic� e nevoie si de astfel de caraghiosi. Oricum, �n afar� de c�tiva retardati care �n alte conditii s-ar fi ocupat cu bisnita sau cu furtul de prin cotete, nu prea v�d cine ar fi acceptat o astfel de meserie. Cum au reusit oare m�sc�ricii �stia s�-si bat� joc �n halul �sta de o natie altminteri decent�?
Bolisti, spaime si toaderi
• Nu e ciudat c� perioada asta a democratiei europene e str�b�tut� periodic de tot felul de evenimente, bolisti si spaime?
Sida e mai veche. Mostenire comunist�, ce mai! Din vremuri nefericite. Sindromul vacii nebune, gripa aviar�, gripa porcin� si alte soiuri complexe de grip�, jigodia, trichineloza, turbarea, c�pusele, viperele si ultima n�scocire, bacteria E-coli fac parte din contemporaneitatea democratic� si fericit�.
• Toader voievod. Un mosnegut care �n cur�nd va avea nevoie de sond� urinar� si plosc�, se �nd�r�tniceste s� fac�, la televizor, pe cocosul pedelist. Vai de s�raca g�in�!
Mersul trenurilor
• Ministrul Transporturilor seam�n� cu o c�lug�rit�. Nevinovat� fat� de gospodin� speriat� si inocent� �n raport cu mersul trenurilor. Boagiu si mica boac�n� a unor zdrahoni �n c�m�si bleo aninati de crengile unui tei de la marginea ulitei pe l�ng� care trece linia ferat�. Vorba c�ntecului: „Pe c�rarea de la moar�, frumos calc-o domnisoar�... trenul“.
• Seful statului s-a �nt�lnit, la Londra, cu responsabili ai serviciului MI six. Serviciul de informatii externe britanic. Boln�vicioasa obsesie a primului spion al t�rii nu se dezminte. Cu toate acestea, senzatia de insecuritate pe care o resimt acum n-am mai �ncercat-o nicic�nd. De ce oare?
„Urmele mele nu se vor pierde, c-am str�b�tut vesnicia pe jos...“
• Am c�utat, zilele trecute, o cizm�rie. Pantofii cu care am str�b�tut o bun� parte a capitalismului au �nceput s� cl�mp�ne. Am b�ntuit tot orasul. Pretutindeni b�nci si covrig�rii. Banc� l�ng� banc�, covrig l�ng� covrig... Iat� m�retele �nf�ptuiri ale democratiei. Cei care adast� �nd�r�tul ghiseelor - i-am �ntrebat - nu stiu s� repare pantofi. De fapt nu stiu s� fac� nimic altceva dec�t s� cear� bani. C�t mai multi. Doar, din asta tr�iesc. Si apoi, mai marele preste ei, culacul vietuind undeva prin Europa, trebuie s� fac� profit. Emolument consistent. Cizm�ria nu mai e demult o meserie b�noas�. Societatea de consum arunc�. Si cump�r� apoi din nou. �n functie de pung�. Unii de la firme celebre, cu efigia brandului stuchit� pe flec, ceilalti din bazar sau de la sec�nd hend. �n orice caz, conform rezultatelor unui recent sondaj de opinie, 12 la sut� dintre rom�ni sustin c� tr�iesc mai bine dec�t �n urm� cu cinci ani. Se poate.
Raport scrupulos, pedant si �mp�nat cu am�nunte edificatoare privind concretetea, consistenta si emolienta dosului contemporan
• Fat� de cei de acum, Ceausescu era un cur abstract.
|
Autentificare
