S�n�tatea, f�r� buget de-o s�pt�m�n�
• CJAS se chinuie din greu s� �mpart� banii, finantarea spitalelor dup� competent� fiind dificil� • „Cred c� marti vom putea stabili fiec�rui spital bugetul de rigoare pentru aceast� lun� si cur�nd si pentru ceilalti furnizori, precum farmacii ori laboratoare“, a declarat Valeric� Fr�til�, presedintele CJAS Neamt n
Furnizorii de servicii medicale din judet, precum farmacii, laboratoare medicale, medici de familie ori de policlinic�, dar si spitale habar nu au ce bani vor avea luna aceasta, Casa de Asigur�ri de S�n�tate nereusind �nc� s� �mpart� bugetul. Banii au venit �nc� de joi noaptea, iar de la finele s�pt�m�nii si p�n� acum economistii institutiei se str�duiesc s� defalce bugetul pe c�pr�rii. Dificult�ti creaz� �n special bugetele spitalelor deoarece de la 1 iunie acestea trebuie s� primeasc� niste bani �n plus �n functie de competent� si de clasa pe care au obtinut-o dup� evaluare. „Bugetul primit este multumitor am putea spune, dar �nc� nu l-am �mp�rtit pe servicii si furnizori, cea mai dificil� misiune fiind finantarea pentru unit�tile sanitare cu paturi. Acolo a intervenit ca noutate plata dup� clasa de competent� si trebuie s� vedem exact cum �mp�rtim banii astfel �nc�t s� nu gresim, mai ales c� normele de aplicare a legii care se refer� la acest mod de finantare au ap�rut foarte �n scurt. Cred c� marti vom putea stabili fiec�rui spital bugetul de rigoare pentru aceast� lun� si cur�nd si pentru ceilalti furnizori, precum farmacii ori laboratoare“, a declarat Valeric� Fr�til�, presedintele CJAS Neamt. Spitalul Judetean Neamt �si pune mari sperante �n banii care i-ar reveni pentru luna iunie deoarece crede c� va avea un buget mai mare datorit� faptului c� a primit clasificarea a III-a de competent�, iar Ministerul a l�sat s� se �nteleag� c� multe dintre spitalele cu aceast� categorie vor avea mai multi bani. Lunile precedente, Spitalul Judetean Neamt a avut un buget lunar de aproximativ 50 de miliarde de lei vechi. Din p�cate, majoritatea banilor, (oficial 70% din buget, neoficial, cel putin spre 80 de procente), se duc pe cheltuielile salariale ale angajatilor, r�m�n�nd mult prea putini pentru aprovizionarea cu medicamente si materiale sanitare. C�t despre investitii, nici vorb�. Toti sefii unit�tii sanitare, mai vechi sau mai noi, au declarat r�spicat c�, pentru a putea functiona normal, iar pacientii s� aib� tot ce le trebuie, ar fi nevoie de un buget de cel putin 65-70 de miliarde de lei vechi. Vechiul sistem de finantare a dat nastere si multor nedrept�ti, deoarece o sum� de acest gen o primea spitalul din Bac�u de exemplu, la care priveau cu invidie directorii nemteni, deoarece are acelasi nivel de competent� cu al nostru si ofer� aproximativ aceleasi servicii medicale. Acum, conform noilor criterii de finantare, ar trebui ca aceste inadvertente s� nu mai existe, ambele spitale av�nd aceeasi clas� de competent�.
|