Plou�!
De dou� zile, plou� toren�ial �n Fran�a. Plou� ca vara, cu tunete �i cu grindin�. Plou�, �i „canalul meteo“ sus�ine c� va mai ploua astfel �nc� dou� zile. Dincolo de sup�rarea �oferilor, de cre�terea relativ� a num�rului de accidente rutiere, aceast� ploaie este o binecuv�ntare pentru agricultura celei mai mari produc�toare de m�ncare din Europa. Dup� doi ani de secet�, se anun�a un al treilea �i nu numai fermierii erau �ngrozi�i, ci �i diriguitorii ��rii. �n consecin��, departamentul de resort d�duse deja o alert� pentru restric�ionarea consumului de ap�, de parc� am fi fost �n luna august, nu �n februarie. Dar acum plou� �i lanurile de gr�u, verzi ca buratecul, se bucur�.
�inut de vreme l�ng� claviatura calculatorului, trec pe memoria electronic� o poveste trist�.
Cic�, �ntr-o �ar� dep�rtat�, peste �apte m�ri, �apte mun�i �i �apte p�raie, pe l�ng� alte binecuv�nt�ri cere�ti �i lume�ti, d�inuia o deplin� libertate a presei, a�a de deplin�, �nc�t glasul Gazetarului era mai ascultat de enoria�i dec�t al mitropolitului, �ara aceea fiind �i foarte religioas�.
Mul�i erau gazetarii care se prindeau de piept cu Dumnezeu pentru calul lor, nu pentru El-Zorab (c� s�rea �n aer pacea religioas�), ci pentru libert��ile �i drepturile cet��eanului de r�nd. Dar mai presus de to�i ceilal�i scria cu vitriol un rebel cu vechi state de serviciu �n slujba eticii profesionale, un b�rbat mai b�t�ios ca Achile, mai �n�elept ca Nestor, mai �iret ca Odiseu �i mai solid ca Ajax, cu piept de aram� (Vezi �i „Rom�nul are �apte vie�i/ �n pieptu-i de aram�!“ - V. Alecsandri).
De la ho�ul de buzunare �i p�n� la �mp�rat (�ara fiind �mp�r��ie), to�i cei care cutezau s� calce �n str�chini erau �n asemenea hal t�v�li�i, �nc�t cu greu se mai ridicau din glod �i cereau, cu �apte r�nduri de lacrimi (�apte era cifra sacr� �n acel loc), iertare de la societatea civil�. Iar aceasta, m�moas� �i m�rinimoas�, patron�nd �i asocia�ia pentru protec�ia cioc�rlanilor �chiopi, �i ierta din c�nd �n c�nd �i �i sp�la pe la gur� de cele spurc�ciuni agonisite din ��r�n�.
�i at�t de mult �l iubeau enoria�ii, �nc�t �i �i comandaser� marmora pentru o statuie �n pia�a principal� a cet��ii.
�ntr-o bun� zi, Ileana Cos�nzeana (Uitasem s� v� spun c� acel gazetar exotic se numea, acolo, �n �ara lui, Spaima Zmeilor.) i-a v�ndut pe �est un pont viz�nd Olimpul, cu care eroul a spart pia�a, ridic�nd tirajul ziarului s�u la cote nemai�nt�lnite �n acea parte a globului. Numai c�, vai! era un pont otr�vit. Vezi, de-aia zice fran�uzul „cherchez la femme!“. Iar latinul „vae victis!“.
Ei, �i dup� ce se v�zu c� a dat cu b�ta �n balt�, Spaima Zmeilor s-a �muiat precum ceara, s-a smerit �ntr-at�t, de parc� nici nu mai era…
P.S. �nt�lnindu-l pe Napoleon I �n parcul castelului imperial din Viena, Beethowen �i-a �nfundat m�inile �n buzunare, nu l-a salutat �i a �ntors capul �n ceea parte, scandaliz�ndu-l pe Goethe, martor la �ntamplare. „�l crezusem zeu �i nu este dec�t un biet om !“ �i-a motivat gestul titanul muzicii universale.
Plou�. De dou� zile, plou� �n Fran�a…
|
Autentificare
