C�nd vine vorba de rom�nii din Moldova, Voronin nu vrea pres�
Ministrul afacerilor externe, Mihai-R�zvan Ungureanu, �i-a �nceput vizita �n Republica Moldova av�nd o �nt�lnire, joi dup�-amiaza, cu profesorii �colilor de grafie latin� din Transnistria. �eful diploma�iei rom�ne a sus�inut, �n a doua zi a vizitei, o prelegere cu tema 'Rom�nia �i Republica Moldova, un parteneriat pentru Europa', la Universitatea de Stat din Chi�in�u.
Ministrul de externe al Rom�niei nu a exersat discursul diplomatic tradi�ional. Discursul dresat studen�ilor de la Universitatea de stat din Chi�in�u a avut ca leit motiv o fraz� din apostolul Ioan: „�i adev�rul v� va face liberi“. Un efect secundar al acestui lucru pare s� fi fost brusca eroare ap�rut� �n programul ziari�tilor rom�ni: aparent, �nt�rziasem la pre�edintele Voronin. Programul ar�ta c� trebuie s� mergem spre Pre�edin�ie �ntre orele 14.15 �i 14.25. La 14.14 ni s-a comunicat c� am �nt�rziat patru minute �i nu mai putem fi primi�i de c�tre pre�edintele Voronin. A�a �nc�t, delega�ia rom�n� a avut timp s� revada speech-ul despre adev�r adresat studen�ilor de c�tre ministrul Ungureanu: „S� nu v� fie fric� de adev�r. S� spune�i: aceasta e limba mea, aceasta e istoria mea. Cui �i este fric� de adev�r, �i e fric� de propria identitate. �i c�nd este a�a, vremurile te distrug.
Sper s� nu se mai �nt�mple ca �n Moldova s� apar� noi martiraje. Fi�i siguri c� vom fi aten�i, c� statul rom�n va veghea at�t c�t �i va sta �n puteri. (…)
Privi�i �n jur, nu v� limita�i la o unic� lectur�, face�i compara�ii. Lecturile diversificate v� scot din �ncremenirea �n proiect. Omul remarcabil care este Andrei Ple�u spunea „Oamenii f�r� dileme, oamenii f�r� �ntreb�ri s�nt fiare l�sate de oameni printre oameni“. Feri�i-v� de cei ce nu-�i pun �ntreb�ri �i vorbesc �n semne de exclamare! �nv��a�i s� v� �ntreba�i �i s� v� �ndoi�i. Asta v� va ajuta s� fi�i deschi�i, europeni �i egali oric�rui student din Paris, Berlin sau Ia�i. (…)
Este pentru prima dat� c�nd vorbesc unor studen�i din Chi�in�u. �tiu c� �n�elege�i puterea culturii, a educa�iei �i a �n�elegerii oneste �n numele acelui adev�r care elibereaz� �i are, astfel, valoare“.
Casa lor este �n Transnistria
Pentru rom�nii din Transnistria aceasta nu este zon� ocupat� de o�ti, de mili�ii. Pentru ei, Transnistria este locul din care nu pleac�: acas�. Iar ei au ales s� r�m�n�. La �nt�lnirea cu ministrul rom�n de externe au fost patru profesori de la patru �coli de limb� rom�n� din Transnistria. Asta �nseamn� c� reprezint� 50% dintre �colile rom�ne�ti de acolo, 4.500 de elevi �i 500 de profesori. Cifre �n continu� sc�dere, sub bocancul separati�tilor.
Cei patru directori de licee �i �coli i-au cerut lui R�zvan Ungureanu c�r�i rom�ne�ti �i c�teva autobuze, s� aduc� elevii la �coal�. Elevi care parcurg zilnic 30 de kilometri. Nu au cerut bani de salarii de la statul rom�n. S-au jenat. Primesc un 30% �n plus, de la Republica Moldova, pentru c� se afl� �n zon� de conflict.
De fapt, au cerut ceva: cet��enie rom�n�. Dar asta era �n octombrie 2004. �n regim de urgen��. Joi, 16 februarie 2006, nici unul dintre cei patru nu avea �nc� cet��enia cerut�: Maria Ungureanu, directoarea �colii internat pentru copii orfani - 250 de copii, Maria Roibu - Liceul „Alexandru cel Bun“ Tighina - 1.300 de elevi, Eugenia Halus - Liceul Teoretic Evrika din R�bni�a, Ion Iovcev - Tiraspol.
„Ne-am dorit cet��enia rom�n� nu ca s� plec�m de aici“, a spus una dintre cele trei directoare, o femeie cu o fa�� lat� �i ochi tari, c�prui. „Am vrut s� se �tie c� s�ntem rom�ni. Republica Moldova nu are nici o putere acolo, s� ne apere“.
Rom�nia nu �i-a g�sit �nc� timpul birocratic s� le acorde cet��enia. �n medie, un moldovean a�teapt� patru ani s� ob�in� cet��enie rom�n�. Dac� ar fi cerut cet��enie rus�, ar fi pl�tit 15 dolari �i ar fi avut de a�teptat doar o lun� sau dou�. Ar fi sc�pat �i de amenin��ri, �i ei, p�rin�ii copiilor, �i copiii.
�colile din Transnistria nu au spa�ii. Toate s�nt „arendate“. Licen�ele de func�ionare au fost �nregistrare la presiuni interna�ionale, dar �n a�a fel �nc�t, la prima sup�rare oficial�, s� poat� fi retrase: urmele dispozi�iilor speciale ale lui Smirnov, din octombrie 1994, de desfiin�are a �colilor de limb� rom�n� �i transformarea lor �n �coli cu grafie chirilic�. Deranjeaz� programa �colar�, cea din Republica Moldova, cu clasici ai literaturii rom�ne. Deranjeaz� simpla existen�� a acestor oameni.
La deschiderea festiv� a anului �colar, care ar fi trebuit s� fie o s�rb�toare, s�nt �nconjura�i de separati�ti. Nu au costume populare rom�ne�ti. „�mprumut�m de la ru�i“, avea s� spun� Ion Iovcev, director la una din �colile din Tighina. „Cu costumele alea am venit pe 25 decembrie s� �inem spectacol la Ambasada rom�n� din Chi�in�u“.
Profesor de limba rom�n� �n Transnistria
Profesorul Iovcev avea s� povesteasc� despre drumurile lor, �n c�utarea unui ajutor, de orice fel. Au nevoie de c�r�i bune, de literatur� rom�n� clasic�, de dic�ionare, nu de manuale rom�ne�ti vechi. Nu le s�nt utile, nu „bat“ cu programa lor, s� nu ne sup�r�m, a spus Maria Roibu. Erau recunosc�tori pentru invita�ia celor de la Consiliul Jude�ean Cluj sau a celor de la Baia Mare, care au invitat profesori �i copii la ei. Erau recunosc�tori c� s�nt bine primi�i la Amabasada Rom�niei din Chi�in�u. La Ambasada Federa�iei Ruse din Chi�in�u nu li s-a primit nici m�car un memoriu: „Po�t� n-ave�i?!“, i-au repezit cei de acolo. Erau recunosc�tori c�, de Cr�ciun, cineva de la Patriarhia Rom�n� le-a telefonat �i i-a anun�at c� li se vor trimite 500 de euro. �nc� a�teptau banii. Toate lucrurile acestea, exterioare vie�ii lor de acolo, nu rezolvau fondul. Profesorul Iovcev avea pe telefon mesaje de amenin�are cu moartea. „�n '98 m-au luat �ntr-o ma�in� �i dou� ore �i-au b�tut joc de mine: mi-au pus grenad� �n s�n, mi-au stins �igara de frunte…“
Via�a normal� a unui dasc�l �n zona de conflict, printre „pacificatorii“ lui Smirnov.
Simplificarea birocra�iei de acordare a vizelor pentru rom�nii din Moldova
Ministrul afacerilor externe a declarat c� va solicita Ministerului Justi�iei modificarea legisla�iei de acordare a cet��eniei rom�ne, astfel �nc�t rom�nii din Republica Moldova s� primeasc� mai repede aceast� calitate. El a ad�ugat c� �i dore�te ca �n urma acestor modific�ri s� poat� fi rezolvate peste 1.500 de dosare de solicitare a cet��eniei, fa�� de maximum de 200 c�te se aprob� lunar, �n prezent. „Dorin�a noastr� sincer� este s� simplific�m procedura birocratic�, nu �i con�inutul juridic al legii“.
La �nt�lnirea cu Andrei Stratan, omologul s�u moldovean, R�zvan Ungureanu afirma: „S�ntem aproape de a �ncheia un acord pentru regimul vizelor �i al cet��eniei. Nu e un subiect de specula�ie politic�!“
�ngrijorarea moldovenilor e de �n�eles: preconizata integrare european� a Rom�niei ar aduce cu sine �i obligativitatea vizelor pentru cet��enii moldoveni care vor s� ajung� �n Rom�nia, vize conform aquis-ului comunitar. To�i cei care acum lucreaz� sau �nva�� �n Rom�nia se vor confrunta cu o real� problem�.
De aici �i �ngrijorarea general�. De aici �ngrijorarea ministrului de externe rom�n �n leg�tur� cu contextul interna�ional, dar �i �n leg�tur� cu cel din Moldova.
Inten�ia este mult mai larg�: modific�ri ale sec�iei consulare din Chi�in�u, pentru primirea unui num�r mult mai mare de dosare pentru acordarea cet��eniei rom�ne. Ar urma s� dispar� interminabilele cozi de la poarta consulatului rom�nesc. De asemenea, se urm�re�te prelungirea duratei vizelor �i gratuitatea acestora: fie la un an pentru elevi, studen�i, profesori - categorii cu „risc“ minim de emigrare - �i cel mult 5 ani pentru reprezentan�ii marilor companii.
Transnistria - o problem� de siguran�� na�ional� pentru Rom�nia
Transnistria este un subiect separat: „Nu ave�i �n fa�� un ministru mul�umit de discu�iile purtate �n formula 5^2“, avea s� declare R�zvan Ungureanu, �n vreme ce Andrei Stratan f�cea o grimas� de nepl�cere. „C�t nu exist� voin�� comun� pentru a rezolva problema Transnistriei, nu ne putem a�tepta la rezultate. �n problema aceasta, lucrurile se deruleaz� lent, f�r� transparen��. Prioritatea e rezolvarea situa�iei trupelor ruse�ti din Moldova. Solu�ii exist�: una ar fi instalarea �n aceast� zon� a unei for�e multina�ionale de pace. A� vrea s� fie limpede pentru to�i cei care �ncearc� s� ob�in� un capital politic din asta: c�t� vreme Transnistria este la 200 kilometri de grani�a rom�neasc�, e o problem� de securitate pentru Rom�nia. Dup� cum grani�a Moldovei cu Ucraina �nseamn� o preocupare pentru noi. E vorba de tranzit ilegal, de produc�ie �i transport de armament. Lucruri care ne intereseaz�“.
Aflat �n ianuarie la Bucure�ti, Serghei Savrov avea s� afirme c� armata rus� din Transnistria nu e altceva dec�t „o for�� pacificatoare“ �i c� oricine e interesat de pace ar trebui s� sus�in� �ederea lui Smirnov �i a trupelor ruse�ti �n zon�. „We agree to disagree“, avea s� fie comentariul ministrului de externe rom�n, �n genere.
Transnistria r�m�ne un cu�it bine �nfipt �ntr-o zon� strategic�, �n care se afl� controlul utilit��ilor din Republica Moldova. Un sondaj f�cut �n 2005 printre tinerii din Transnistria con�inea o �ntrebare referitoare la felul �n care v�d ei pozi�ia Rom�niei fa�� de Republica Moldova: �n propor�ie de 90%, r�spunsul a fost „agresor“.
FOTO: Statuia lui Lenin domin� ora�ul separatist Tiraspol
|