Agricultur� energetic� �n Neamt
• un grup de italieni intentioneaz� s� cultive 2.000 de hectare de teren cu plante energetice • acestea ar fi situate �n zona S�vinesti • Dac� pe noi nu ne duce mintea ori buzunarul, iat� c� pe altii �i duce, iar str�inii au ajuns s� fac� frecvent afaceri m�noase cu terenurile l�sate �n paragin� de nemteni. De ani de zile mai multe consortii str�ine, venite din Germania ori Anglia, au ajuns s� cultive mii de hectare de p�m�nt din Neamt, ce-i drept cu culturi clasice, de cereale �n special si chiar au reusit s� devin� profitabili. Iat� c� potentialul judetului a fost descoperit acum si de italieni care si-ar dori s� fac� agricultur� la noi, doar c� o agricultur� mai altfel, unicat deocamdat� �n judet. Concret, un grup de oameni de afaceri din Peninsul� au contactat Directia Agricol� Neamt si au anuntat c� si-ar dori s� cultive vreo 2.000 de hectare de teren, din zona S�vinesti, cu plante energetice. Acestea s�nt niste culturi care pot fi folosite drept biocombustibil si care pot reprezenta o alternativ� la p�duri sau la alte tipuri de surse de combustibili care s�nt pe sf�rsite. „Deocamdat� au fost doar unele discutii initiale, italienii prezent�ndu-ne intentiile lor. Noi le vom acorda tot sprijinul, mai ales c� este vorba despre culturi de plante energetice, care pentru judetul nostru ar reprezenta o premier�. Sigur c� se mai cultiv� si rapita sau porumbul, care s�nt tot un fel de plante energetice, dar putin altfel. �n t�rile din Uniunea European�, astfel de culturi s�nt din ce �n ce mai frecvente si constituie o alternativ� bio la celelalte surse de energie. Au un randament foarte bun aceste plante si cultivarea lor nu este foarte complicat�. Italienii s-au orientat c�tre zona S�vinesti dat fiind faptul c� acolo au g�sit si o platform� care ar permite adunarea culturilor. La �nceputul s�pt�m�nii viitoare vor avea loc alte discutii cu ei pe aceast� tem� si s� sper�m c� lucrurile se vor concretiza“, a precizat Liviu Bumbu, directorul Directiei Agricole Neamt. Plante energetice s�nt considerate r�chita, plopul, salcia energetic� ori stuful chinezesc, cunoscut si ca iarba elefantului. Acestea s�nt cultivate de mult timp �n Occident pentru propriet�tile lor calorice superioare. Cu alte cuvinte, brichetii sau peletii fabricati din aceste plante ard mai bine dec�t lemnul, gazul ori motorina.
Specialistii �n agricultur� mai spun c� printre avantajele „superburuienilor“, cum mai s�nt supranumite, se num�r� si faptul c� ele se cultiv� o singur� dat� si se pot exploata anual, pentru o perioad� de p�n� la 25 de ani, ceea ce calific� aceste plante s� fie considerate surse de energie regenerabil�. Un alt avantaj imediat ar fi protejarea p�durilor, pentru c� nu ar mai fi necesare t�ieri masive de copaci pentru lemne de foc. Salcia, de exemplu, creste �nalt� de 7 metri, iar un hectar produce 40 de tone de material lemnos pe an.
La noi acest tip de plante este prea putin cunoscut de c�tre agricultori, asta si pentru c�, spre deosebire de celelalte t�ri europene, unde oamenii primesc subventii consistente pentru cultivarea plantelor energetice, la noi nu se d� nici o facilitate pentru �nfiintarea unei astfel de culturi.
|