Ochiul public: „Imagine“
Am a�teptat festivitatea de deschidere a celei de-a XX-a edi�ii a Jocurilor Olimpice de iarn� cu o nedisimulat� speran��. Nu g�ndul la legendara pace olimpic� �mi d�dea ghes; nu eram nici pasionat de m�re�ele idealuri sportive olimpice, at�t de familiare nou� de la Cristian �opescu �ncoace, idealuri asuprite ast�zi de for�ele comerciale �i politice. Cu Torino �i regiunea Piemont ca argumente suplimentare, a�teptam o desf�urare �nc�nt�toare de for�e creative, care s� marcheze �i s� personalizeze pariul italian cu sporturile de iarn�.
Prima amintire personal� despre o Olimpiad� de sezon rece, cea de la Grenoble, se pierde undeva �n timpurile copil�riei. De fiecare dat�, de atunci �ncoace - �n m�sura �n care a fost posibil accesul la transmisiuni televizate - am apreciat ambi�iile gazdelor de a organiza deschideri �i �nchideri fastuoase, temeinic individualizate.
La Torino, c�nd am v�zut improviza�ia de amenajare a�a-numit� Stadion Olimpic, ap�ruse deja un disconfort. Evident, prin raportare la a�tept�ri. Ce a urmat, p�n� la un moment, dep�ise deja hotarele nepl�cerii. Singurul motiv pentru care nu am schimbat repede canalul de televiziune a fost comentariul fantastic de limb� englez� oferit pe Eurosport. �n Rom�nia e mai greu s� ai acest privilegiu. Totu�i, c�nd s� ap�s pe buton �ntr-un soi de prefinal al triste�ii, macaronarii au �nceput s� mi�te c�te unele �n sectorul cu emo�ii. �nc�ntarea oferit� de prezen�a zei�ei Sophia Loren, ca una dintre purt�toarele steagului olimpic, a fost concurat� nu de vedetele colege de steag din lumea sportului, ci de alt� actri��, tot Ambasador al Bun�voin�ei, care �mbin� fascinant sensibilitatea cu for�a de expresie �i inteligen�a nativ� cu naivitatea studiat�. Susan Sarandon e numele ei. Au fost �i alte nume mari pe acolo, dup� cum e datina, la purtarea tor�ei ce-avea s� devin� flac�r� olimpic�. Enumerarea lor �ine de privilegiul gazetarilor de sport, de regul� extazia�i �n fa�a unui palmares de patrimoniu mondial. Fantezia coregrafic� spa�ial�, dedicat� porumbelului simbol al p�cii, a fost �i ea mi�c�toare. Asta spre deosebire de scuturarea cu voce de playback a naftalinei de pe conul Lucic� al italienilor, expiratul tenor na�ional pasionat de cai.
Nimic �ns� nu avea s� m� fac� s� le iert fudulilor italieni toate p�catele mai mult ca dou� momente, legate unul de altul. Au reu�it s� picure pu�in din sclipirea geniului peste o mantie de nea mustind grosolan de dolari �i euroi. Mai �nt�i a fost Yoko Ono, cu mesajul-poem rostit unei �ntregi planete. Rememorarea lui John Lennon s-a transformat �ntr-un moment providen�ial pentru o lume �ntoars� pe dos de caricaturile la adresa unui Profet abuziv invocat de „mae�trii“ terorismului fundamentalist islamic. Dac� ar fi tr�it p�n� �n zilele noastre, un creator protestatar �i vizionar ca John Lennon, cu greu sc�pa marc�rii ca �int� de unii, de al�ii. De dincolo de via�a p�m�ntean�, mesajul �i fabuloasele versuri ale �lag�rului „Imagine“ au lovit din nou. �n interpretarea lui Peter Gabriel, monstru sacru al muzicii numai bun de pus pe ran�, mi-am adus aminte c� �n p�catul de a fi vis�tori nu s�ntem singuri. Ceea ce �ine �i nu �ine de imagina�ie.
A�a se face c�, dac� m-a� da mai mult european dec�t rom�n, nici c� mi-ar p�sa de ispr�vile unora dintre ale�ii no�tri. Dup� ce-au mimat la greu g�ndirea �i responsabilitatea fa�� de fraierii de aleg�tori, senatorii se pare c� au evaluat iar�i vectorii amenin��tori la adresa jefuitorilor na�ionali cu acoperire de partid, drept pentru care au administrat o p�litur� de os�nd� incredibil� luptei �mpotriva corup�iei de stat �i partid. Ca structur�, cu �anse de eficien�� �n activitate, Direc�ia Na�ional� Anticorup�ie (DNA) se bucur� de o �ncredere nesperat� �n mediile institu�ionale �i orgazi�ionale europene, f�r� a mai vorbi despre cele politice. Ministrul Monica Macovei trece peste tot, �n Europa, drept o garan�ie pentru des�v�r�irea unui raid s�n�tos, cu capturile de rigoare, �n r�ndul trupei de mafio�i �i jefuitori strategici cu protec�ie de partid. E a nu �tiu c�ta oar� c�nd punctez c�, pe l�ng� cel pu�in discutabilii s�i predecesori, Macovei chiar e un minstru s�n�tos al Justi�iei. E bine pentru Rom�nia, e r�u tare pentru interesele �lora cu votul exprimat de mandatarii din Senat. C�t le pas� unor ale�i de �ar�, �n general vorbind, am tot v�zut, ne-am mirat, ne-am scandalizat, ne-am resemnat. Tr�ntirea Ordonan�ei dedicate DNA e deja prea mult. �ine cumva de limitele imagina�iei, dar nu are nici o leg�tur� cu mesajul lui John Lennon.
De fapt, m� tem c� e �i mai r�u. Pentru cine refuz� s� �n�eleag� p�n� �i �n acest ceas t�rziu cum se face socoteala din sectorul groaznicei caracati�e a corup�iei na�ionale, imagina�ia e oricum ceva d�un�tor. �i nu s�nt pu�ini deloc. Lor John Lennon le iese din �ncruci��ri la integrame �i nu �n�eleg cum de n-a ajuns fotbalul pe z�pad� sport olimpic. Poate c� nici nu i-a durut capul de o festivitate precum cea de la Torino, poate c� �n general nu-i doare nimic. Pentru ace�ti „ei“ faultarea constant� a reformelor din Justi�ie e doar un fel cotonogire spectaculoas� a unei muieri ambi�ioase �i b�g�cioase. Pentru ace�ti „ei“ nic nu merit� s� scrii. Numai c� nimic nu m� opre�te s� visez la ziua c�nd „ei“ vor deveni nesemnificativi. C� ziua aceea, dup� cum merg treburile prin �ar�, risc� s� vin� cam c�nd Rom�nia o s� organizeze o edi�ie a Jocurilor Olimpice de iarn� exact la Piatra Neam� e deja altceva. �i nu �ine defel de imagina�ie.
P.S. La ora termin�rii acestui material, duminic� sear�, Bruxellesul era cotropit de o ninsoare nefireasc�. Fulgi moi �i lipicio�i c�deau din cer, iar circula�ia rutier�, a�a, de-o pild�, nu avea nimic �mpotriv�.
|
Autentificare
