Prezum�ia de inocen��

Corup�ia rom�neasc� nu este mai b�t�toare la ochi dec�t corup�ia american� sau britanic�, dar este mai rudimentar� �n ce prive�te subtilitatea formelor de manifestare.
Ca terapie, s-au inventat declara�iile de avere �i declara�iile privind conflictul de interese menite s� tempereze pia�a afacerilor oneroase.
Legile rom�ne au stabilit ca demnitarii, magistra�ii, anumite categorii de ale�i, func�ionarii, alte persoane, trebuie s� depun�, sau s� �mprosp�teze la intervale prestabilite, respectivele declara�ii.
Dac� p�n� �n 2004 declara�iile erau confiden�iale, �ncep�nd din acel an ele au devenit publice, orice persoan� interesat� put�nd avea acces la con�inutul acestora.
Exerci�iul de a etala public veniturile realizate, averea acumulat� �i func�iile ocupate, a dovedit c� rom�nul nu este suficient de familiarizat cu sinceritatea sau cu priceperea de a o face.
Unii au �ntocmit aceste declara�ii cu con�tiinciozitate, al�ii �n b�c�lie, unii �n nepricepere simulat�, iar al�ii dup� cum i-a dus capul, iar modificarea formularelor de declara�ii �n 2005 a �ncurcat lucrurile mai r�u. Legiuitorul a dorit transparen��, dar nu a reu�it s� �ntocmeasc� un model de declara�ie coerent, care s� fie u�or de completat �i de interpretat, nel�s�nd loc de �ntors.
Pe de alt� parte s-a dovedit c� s�nt persoane care au obliga�ii �n �ntocmirea declara�iilor de avere �i de interese, dar care nu au �n�eles c� aceste obliga�ii nu s�nt facultative, ignor�ndu-se importan�a lor, dar �i consecin�ele.
Recentul scandal al incompatibilit��ilor unor persoane alese din Neam� vine nu at�t din faptul c� aceste persoane au fost de rea-credin��, c�t �i din faptul c� au fost neglijente.
Neglijen�a acestor persoane este m�sura lipsei de respect fa�� de lege, dublat� de lipsa de exerci�iu democratic �n comportament.
Din aceast� cauz�, studiindu-se cazurile mediatizate prin presa local�, aproape fiecare persoan�, din cele pomenite, a avut o perioad� de incompatibilitate, �i se va vedea dac� justi�ia va amenda �n vreun fel acest lucru.
De prea pu�in� vreme s�ntem confrunta�i cu obligativitatea declar�rii publice a averilor �i a situa�iilor de incompeten��, pentru a avea preten�ia c� acest exerci�iu de transparen�� a �i devenit un gest reflex cotidian.
A trebuit ca presa s� fac� dezv�luiri �ocante �n acest sens pentru ca ale�ii no�tri locali s� realizeze c� habar n-au de ce �nseamn� respectul fa�� de lege �i, pe cale de consecin��, numai din acest motiv ace�tia ar trebui s� demisioneze, nemaiav�nd dreptul moral de a ne conduce sau a sta �n pozi�ii de decizie.
Am auzit c� unii dintre incompatibilii no�tri autohtoni au primit de la Oficiul Registrului Comer�ului h�rtii prin care acesta atest� c� s�nt acum compatibili.
Aceste atest�ri aduse acum nu au nici o relevan��, problema pe fond fiind aceea c�, la un moment dat, �n activitatea public� a persoanelor respective a intervenit starea de incompatibilitate.
�n alt� ordine de idei, Registrului comer�ului s� �nceteze cu aceste abuzuri, de a da atestate de bun� purtare, acesta fiind atributul puterii judec�tore�ti prin alte instan�e.
Cine trebuia s� le sune clopo�elul la urechea incompatibililor, pentru a-i anun�a pe fiecare �n parte, data �i ora la care domniile lor trebuiau s� se prezinte la Registrul Comer�ului pentru a depune demisiile din pozi�ia de administratori ai firmelor?
Pentru c� to�i ace�tia au firme, care �n legisla�ia existent� s�nt asimilate cu primele por�i ale corup�iei.
R�zboiul dintre putere �i Opozi�ie, pe plan local, pornit pe teme de incompatibilit��i, va trebui dezamorsat de c�tre instan�ele de judecat� �n acela�i mod, cu aceea�i m�sur�, pentru to�i, f�r� a se aplica solu�ii selective, pe criterii politice.
De o parte este cazul Pre�edintelui �i a unui Vicepre�edinte al Consiliului Jude�ean, pe de alt� parte este cazul Prefectului, Primarului �i al Viceprimarului.
�n orice caz, cei care au avut perioade de incompatibilitate se fac vinova�i de �nc�lcarea legii, precum �i de lips� de respect fa�� de electoratul nem�ean.
Nu poate fi ocolit� precizarea faptului c� r�m�nerea acestor persoane �n pozi�ia de administratori ai unor societ��i, peste termenul limit�, nu poate fi perceput� dec�t ca o implicare direct� �n avantajarea societ��ilor respective, �n derularea afacerilor proprii, prin acte decizionale sau acces la fonduri bugetare.
ďż˝n judeďż˝ul Neamďż˝ existďż˝ numeroase astfel de situaďż˝ii, care vor trebui dezvďż˝luite ďż˝n etapa urmďż˝toare, pentru cďż˝, vorba unuia dintre ďż˝mpricinaďż˝i „vrem sďż˝ devenim un oraďż˝ european“. Am mai precizat ďż˝i cu alte ocazii, sďż˝ nu-ďż˝i ďż˝nchipuie cineva cďż˝, dacďż˝ o astfel de persoanďż˝ publicďż˝ demisioneazďż˝ din postura de administrator al propriei societ��i, implicarea sa privind avantajarea afacerilor acesteia s-a diminuat sau a dispďż˝rut.
Implicarea r�m�ne aceea�i, dar �n cazul lor legea le ofer� o protec�ie formal�, pun�ndu-le la dispozi�ie declara�ia de interese �i oblig�ndu-i s� o trateze cu respectul cuvenit.
�n aceste circumstan�e, declara�ia de interese, pe fond, nu reprezint� dec�t o doz� de praf �n ochii credulilor.
Doar c�nd legea, pentru care militez cu convingere, va stabili c� astfel de persoane, dac� vor s� accead� la o func�ie public�, vor trebui s�-�i v�nd� afacerile, dincolo de rudele de gradul IV, vom putea vorbi despre o �ndreptare real� a acestora de posibile acte de corup�ie.
Pďż˝nďż˝ atunci trebuie sďż˝ ne mulďż˝umim cu legile pe care le avem, aďż˝a insuficient acoperitoare cum sďż˝nt, ďż˝i pe care aceste persoane publice trebuie sďż˝ le respecte, persoane care pot „beneficia“ de multe prezumďż˝ii, mai puďż˝in de prezumďż˝ia de inocen��.