�paga
Substantivul „�pag�“ ne-a fost f�cut cadou de ru�i, ca �i sinonimul s�u „mit�“. Alte sinonime : „�per�“, din german� ; „pe�che�“ �i „ciubuc“ din turc� �.a.m.d., toate denumind un obicei str�mo�esc la rom�ni, contra c�ruia se �nd�rjesc a se lupta mai marii satelor, ora�elor, regiunilor economice, ONG-urile, parchetele (cele din justi�ie, pentru c� �n p�dure treba merge strun�), penea, denea, poli�ia economic�, m� rog toat� floarea na�iei, „tot ce st� �n umbra crucii“, vorba Poetului.
�n limba de origine, „�paga“ �nseamn� „baionet�“ ; iar �n german�, „�per�ul“ este un m�nunchi de �perale (sau �peracluri ?). Prima str�punge, iar al doilea deschide orice �ncuietoare. P�i cu asemenea adversari redutabili ne batem noi? �i nu mai pun la socoteal� vechimea dob�ndit� �n mentalitatea rom�nului, aproape de vremea lui Mahomed, cuceritorul Bizan�ului (ca s� nu fie vreo suspiciune!).
Popoarele civilizate nu folosesc �paga. Acolo orice beneficiu peste costul real al serviciului este stipulat de lege �i are un nume acoperit de moralitate. Chelnerul nu ia „ciubuc“, �n nota de plat� fiind cuprins �i c�tigul lui direct. La afaceri mari, c�tigul personal se cheam� comision �i este perfect moral. �n lumea aceea, o �ncercare de bac�i�, ciubuc sau cum i se mai zice devine o adev�rat� insult�.
Deun�zi, av�nd de ridicat oarece documente personale de la o prefectur� a Republicii Franceze, am ajuns �n fa�a ghi�eului cu dou� minute dup� ce se terminase intervalul de munc� al func�ionarilor. Convins c� �in oamenii pe loc din vina mea, am dat s� spun c� voi veni a doua zi. Dar func�ionara de la ghi�eu, o doamn� de v�rst� destul de �naintat�, care st�tuse o zi �n picioare, la dispozi�ia peten�ilor, a z�mbit cu amabilitate, asigur�ndu-m� c� �i face pl�cere s� m� serveasc�. �i a pierdut, �mpreun� cu func�ionara de la calculator, cu portarul �i cu al�i slujba�i, o jum�tate de or� pentru a nu m� mai obliga s� repet drumul.
Mi-am amintit atunci de un paznic de la o u�� a unei institu�ii din urbea noastr�, unde mai marele �mi fusese pe vremuri elev. Acela, paznicul adic�, m-a pus s�-mi fac autobiografia, s�-i explic �n detaliu ce voiam de la �eful lui… �i spontan i-am �ntins doamnei de la ghi�eu crizantema pe care o aveam �n m�n�. Femeia a r�m�s perplex�. Nu pricepea ce nebunie m� apucase, pentru c� v�rsta mea, ca �i a dumneaei, o scutea de ideea unei oferte galante. Pur �i simplu, nu era obi�nuit� s� primeasc� o floare �n timpul serviciului.
Nici aici n-o fi raiul pe p�m�nt, dar nici �ara lui �pag� �mp�rat nu e!
|
Autentificare
