Culturile „exotice“ iau locul celor traditionale

• sďż˝tui de grďż˝u si porumb, nemtenii s-au reorientat cďż˝tre culturi mai profitabile • astfel, pe ogoarele judetului s-a cultivat mustar, pe 1.110 hectare, 6 hectare cu cďż˝psuni, 19 hectare cu pepeni verzi si galbeni • 51 de hectare au fost ocupate cu flori de cďż˝mp, altele decďż˝t plante medicinale • sorgul a fost cultivat pe 85 de hectare •

Dupďż˝ ce zeci de ani nemtenii si-au semďż˝nat pďż˝mďż˝nturile cu grďż˝u, porumb sau alte plante „autohtone“, vďż˝zďż˝nd cďż˝ nu mai scot cine stie ce profit, s-au reorientat si au decis sďż˝ caute alte culturi, mai altfel, dar si mai profitabile. Nu doar ratiunile financiare au produs aceste schimbďż˝ri si ci cele climatice care s-au produs ďż˝n ultima vreme. Toate aceste motive i-au fďż˝cut pe multi sďż˝ se gďż˝ndeascďż˝ si sďż˝-si ďż˝ncerce norocul cu asa-zisele culturi exotice. La prima vedere exotice, pentru cďż˝ ďż˝n realitate unele dintre ele existďż˝ deja pe aceste locuri si ďż˝ncďż˝ de ani buni, chiar dacďż˝ sďż˝nt putini cei care au stiut de existenta lor. Pe de altďż˝ parte, pot fi considerate exotice pentru judetul Neamt, o zonďż˝ preponderent muntoasďż˝ si care nu ar duce pe nimeni cu gďż˝ndul la culturi agricole specifice sudului tďż˝rii. Departe de a fi un business ďż˝n multe cazuri, noile culturi rďż˝sďż˝rite pe ogoarele judetului demonstreazďż˝ cďż˝ se poate ďż˝ncerca si altcev. Exemple pot fi oricďż˝nd cďż˝psuneriile de Neamt, culturile de pepeni dar si lanurile de mustar. Iar lista rďż˝mďż˝ne deschisďż˝. ďż˝n atare conditii, nici nu se mai poate pune problema cďż˝ nu existďż˝ alternative pentru culturile traditionale, gen cereale. „Existďż˝ ďż˝n ultimul timp tendinta fermierilor de a ďż˝ncerca si altfel de culturi, mai putuin traditionale dar mult mai profitabile. De exemplu mustarul, care se cultivďż˝ pe o suprafatďż˝ destul de mare se dovedeste a fi o alegere inspiratďż˝ pentru agricultori depoarece se scot profituri frumusele. Probabil, ďż˝n viitor, se vor constitui tot mai mult astfel de culturi, ceea ce va crea o diversitate bine venitďż˝ pentru toatďż˝ lumea. Tendinta se regďż˝seste ďż˝n mai toate judetele tďż˝rii dovedindu-se cďż˝ se poate face si profit din agriculturďż˝“, a declarat Liviu Bumbu, directorul Directiei Agricole

Mustar �n apropierea Romanului

Tot omul care trece cu masina pe drumurile judetului se asteapt� s� vad� pe c�mpuri lanuri de gr�u si de porumb. Si totusi, �n zona Romanului, la Horia, �n zona Felesti, a fost o vast� plantatie de mustar. Datele existente la Directia Agricol� arat� c� anul trecut au fost cultivate 1.034 de hectare cu mustar iar anul acesta, dovedindu-se profitabil�, oamenii au clutivat si mai mult, suprafata total� find de 1.110 hectare. Cu o produc�tie medie de peste 800 de kilograme la hectar, nemtenii au produs anul trecut 854 de tone de mustar, aduc�nd un profit frumos celor care au riscat pe aceast� plant�. De asemenea, anul trecut, �n judet au fost plantate dou� hectare cu c�psuni, fermierii obtin�nd peste 5 tone la hectar. Anul acesta, mai multi agricultori au decis s� se orienteze c�tre aceast� cultur�, poate si pentru c� multi veneau cu experienta c�psuneriilor din Spania, si astfel, �n 2010 au fost cultivate 6 hectare cu astfel de fructe. Nemtenii au plantat si 19 hectare cu pepeni verzi si galbeni dar au existat si 51 de hectare cultivate cu flori de c�mp, altele dec�t plantele medicinale care nu s�nt cultivate dec�t pe un singur hectar.
Cum nu toti nemtenii au aspiratoare, m�turile r�m�n cele mai la �ndem�n� c�nd este vorba despre cur�tenie. Dar si acestea au o viat� scurt�, motiv pentru care ele trebuie �nlocuite des. �n consecint�, fermierii s-au orientat dup� piat� si astfel, de c�tiva ani se cultiv� �n judet sorg pentru m�turi, si nu pe un hectar-dou� ci pe zeci. Anul acesta au existat 85 de hectare plantate cu sorg, productia estimat� la hectar fiind de 2 tone. Deja culturile de maz�re, rapit� sau soia au devenit obisnuite pentru agricultorii judetului asa c� acestea aproape nici nu mai merit� mentionate chiar dac� se �ntind pe suprafete de sute de hectare. �n conditiile �n care agricultura traditional� se dovedeste tot mai neperformant�, n-ar fi exclus ca �n urm�torii ani s� asist�m la o �nmultire a suprafetelor cultivate cu plante mai altfel, chiar exotice, care s� ofere si ceva satisfactii materiale truditorilor p�m�ntului.