Culturile „exotice“ iau locul celor traditionale

• sĂŁtui de grĂŽu si porumb, nemtenii s-au reorientat cĂŁtre culturi mai profitabile • astfel, pe ogoarele judetului s-a cultivat mustar, pe 1.110 hectare, 6 hectare cu cĂŁpsuni, 19 hectare cu pepeni verzi si galbeni • 51 de hectare au fost ocupate cu flori de cĂŽmp, altele decĂŽt plante medicinale • sorgul a fost cultivat pe 85 de hectare •

DupĂŁ ce zeci de ani nemtenii si-au semĂŁnat pĂŁmĂŽnturile cu grĂŽu, porumb sau alte plante „autohtone“, vĂŁzĂŽnd cĂŁ nu mai scot cine stie ce profit, s-au reorientat si au decis sĂŁ caute alte culturi, mai altfel, dar si mai profitabile. Nu doar ratiunile financiare au produs aceste schimbĂŁri si ci cele climatice care s-au produs ĂŽn ultima vreme. Toate aceste motive i-au fĂŁcut pe multi sĂŁ se gĂŽndeascĂŁ si sĂŁ-si ĂŽncerce norocul cu asa-zisele culturi exotice. La prima vedere exotice, pentru cĂŁ ĂŽn realitate unele dintre ele existĂŁ deja pe aceste locuri si ĂŽncĂŁ de ani buni, chiar dacĂŁ sĂŽnt putini cei care au stiut de existenta lor. Pe de altĂŁ parte, pot fi considerate exotice pentru judetul Neamt, o zonĂŁ preponderent muntoasĂŁ si care nu ar duce pe nimeni cu gĂŽndul la culturi agricole specifice sudului tĂŁrii. Departe de a fi un business ĂŽn multe cazuri, noile culturi rĂŁsĂŁrite pe ogoarele judetului demonstreazĂŁ cĂŁ se poate ĂŽncerca si altcev. Exemple pot fi oricĂŽnd cĂŁpsuneriile de Neamt, culturile de pepeni dar si lanurile de mustar. Iar lista rĂŁmĂŽne deschisĂŁ. În atare conditii, nici nu se mai poate pune problema cĂŁ nu existĂŁ alternative pentru culturile traditionale, gen cereale. „ExistĂŁ ĂŽn ultimul timp tendinta fermierilor de a ĂŽncerca si altfel de culturi, mai putuin traditionale dar mult mai profitabile. De exemplu mustarul, care se cultivĂŁ pe o suprafatĂŁ destul de mare se dovedeste a fi o alegere inspiratĂŁ pentru agricultori depoarece se scot profituri frumusele. Probabil, ĂŽn viitor, se vor constitui tot mai mult astfel de culturi, ceea ce va crea o diversitate bine venitĂŁ pentru toatĂŁ lumea. Tendinta se regĂŁseste ĂŽn mai toate judetele tĂŁrii dovedindu-se cĂŁ se poate face si profit din agriculturĂŁ“, a declarat Liviu Bumbu, directorul Directiei Agricole

Mustar ĂŽn apropierea Romanului

Tot omul care trece cu masina pe drumurile judetului se asteaptĂŁ sĂŁ vadĂŁ pe cĂŽmpuri lanuri de grĂŽu si de porumb. Si totusi, ĂŽn zona Romanului, la Horia, ĂŽn zona Felesti, a fost o vastĂŁ plantatie de mustar. Datele existente la Directia AgricolĂŁ aratĂŁ cĂŁ anul trecut au fost cultivate 1.034 de hectare cu mustar iar anul acesta, dovedindu-se profitabilĂŁ, oamenii au clutivat si mai mult, suprafata totalĂŁ find de 1.110 hectare. Cu o producĂŁtie medie de peste 800 de kilograme la hectar, nemtenii au produs anul trecut 854 de tone de mustar, aducĂŽnd un profit frumos celor care au riscat pe aceastĂŁ plantĂŁ. De asemenea, anul trecut, ĂŽn judet au fost plantate douĂŁ hectare cu cĂŁpsuni, fermierii obtinĂŽnd peste 5 tone la hectar. Anul acesta, mai multi agricultori au decis sĂŁ se orienteze cĂŁtre aceastĂŁ culturĂŁ, poate si pentru cĂŁ multi veneau cu experienta cĂŁpsuneriilor din Spania, si astfel, ĂŽn 2010 au fost cultivate 6 hectare cu astfel de fructe. Nemtenii au plantat si 19 hectare cu pepeni verzi si galbeni dar au existat si 51 de hectare cultivate cu flori de cĂŽmp, altele decĂŽt plantele medicinale care nu sĂŽnt cultivate decĂŽt pe un singur hectar.
Cum nu toti nemtenii au aspiratoare, mãturile rãmîn cele mai la îndemînã cînd este vorba despre curãtenie. Dar si acestea au o viatã scurtã, motiv pentru care ele trebuie înlocuite des. În consecintã, fermierii s-au orientat dupã piatã si astfel, de cîtiva ani se cultivã în judet sorg pentru mãturi, si nu pe un hectar-douã ci pe zeci. Anul acesta au existat 85 de hectare plantate cu sorg, productia estimatã la hectar fiind de 2 tone. Deja culturile de mazãre, rapitã sau soia au devenit obisnuite pentru agricultorii judetului asa cã acestea aproape nici nu mai meritã mentionate chiar dacã se întind pe suprafete de sute de hectare. În conditiile în care agricultura traditionalã se dovedeste tot mai neperformantã, n-ar fi exclus ca în urmãtorii ani sã asistãm la o înmultire a suprafetelor cultivate cu plante mai altfel, chiar exotice, care sã ofere si ceva satisfactii materiale truditorilor pãmîntului.