„Fur�ciuni“ de 42 miliarde
• anul trecut, valoarea prejudiciilor din s�v�r�irea de fapte penale a fost de 42 de miliarde de lei • cea mai uzitat� metod� a fost emiterea de cecuri f�r� a avea disponibil �n cont • Valoarea pagubelor produse prin s�v�r�irea de fapte penale a �nregistrat o cre�tere substan�ial� anul trecut, cifr�ndu-se la 42 miliarde de lei. Analiza activit��ii pentru anul 2005 la Parchetul Jude�ean Neam� eviden�iaz� faptul c� prejudiciile cele mai mari au fost create prin �n�el�ciune. Dac� �n perioada de referin��, anul 2004, pagubele din infrac�iuni au fost de 38 miliarde de lei, anul trecut acestea au crescut considerabil, cu 28%. „S-a constatat c� valoarea prejudiciilor cauzate din s�v�r�irea de fapte penale a fost de 42 miliarde de lei, �n 2005, �n cre�tere cu 28% fa�� de anul precedent. Cea mai mare parte din acestea s-au datorat faptelor de �n�el�ciune, �n special prin emiterea de file cec f�r� a avea disponibil �n cont. Mai bine de jum�tate din valoarea prejudiciilor, respectiv 23 miliarde de lei, au fost cauzate prin �n�el�ciune“, a declarat procurorul Georgian Opri�an, purt�tor de cuv�nt al Parchetului Jude�ean Neam�. �n sc�dere fa�� de perioada analizat� s�nt prejudiciile cauzate prin evaziune fiscal�, �n 2005 acestea s-au cifrat la 2,5 miliarde de lei, �n timp ce prin furt au fost cauzate pagube de 9 miliarde de lei. Cu 33% au sc�zut pagubele provocate prin infrac�iuni silvice, �n top �n anii anteriori.
Una din cele mai aspre pedepse a primit, �n noiembrie 2005, Felicia Lenu�a Bordea, de 38 de ani, din Piatra Neam�. Femeia a lucrat la o cas� de amanet de unde a delapidat circa 4 miliarde de lei. Ea a fost judeat� �n lips� �i a fost condamnat� la 10 ani de �nchisoare. Pentru recuperarea unei p�r�i din banii datora�i s-a men�inut sechestrul pe un Ford Mondeo �i un apartament din M�r��ei, apar�in�nd acuzatei. Femeia a lucrat din 2001 la o firm� care avea mai multe case de amanet, iar, �n perioada octombrie 2003 - ianuarie 2005, �i-a �nsu�it suma men�ionat�. Bordea primea, c�nt�rea �i verifica obiectele din aur, verifica con�inutul de metal pre�ios, calcula comisioanele �i urm�rea dac� clien�ii �i respect� obliga�iile contractuale. De asemenea, �ntocmea contracte de amanet �i �inea contabilitatea primar�. Anchetatorii au stabilit c� a �ntocmit �i a �nregistrat �n fals 30 de contracte de amanet pe numele unor persoane inexistente �i astfel a ridicat din casieria unit��ii mai mul�i bani. De la sf�r�itul anului 2003 �i p�n� la �nceputul lui 2005 a mai �ntocmit �n fals 169 de dispozi�ii de plat� �i a ridicat din casierie, �n baza acestora, 2,5 miliarde de lei. Comisioanele nerealizate de firm� pentru aceast� sum� se cifreaz� la 1,77 miliarde de lei. Alt mod de operare era supraevaluarea obiectului gajat, �nsu�indu-�i diferen�a. Aceast� practic� a durat din februarie 2004 p�n� c�nd a fost descoperit�, 11 ianuarie 2005.
|