Ochiul public: Sunete �i tunete
Cum Austria de�ine „pre�edin�ia rotativ�“ a Uniunii Europene �n primele �ase luni ale unui an dominat �i de s�rb�torirea lui Mozart, Cancelarul Wolfgang Schussel (Partidul Popular European) are motive suplimentare de m�ndrie si implicare �n evenimente mai „popul�roase“, cum se spune pe la noi. A�a se face c�, potrivit influentului s�pt�m�nal „European Voice“ (editor este rom�nca Dana Spinan�, cunoscut� publicului larg de la Pro TV - n.a.), el a fost purtat de un val de Mozart-manie cu ocazia spectacolului „Sunetul Europei“, desf�urat la Salzburg. Trec�nd peste aluzia la celebrul film „Sunetul Muzicii“, replica nu a �nt�rziat s� vin�. Partidul Sociali�tilor Europeni a organizat un eveniment concurent de mas� la Dublin purt�nd o denumire seduc�toare ce se poate traduce prin „Dialogul Popoarelor“, dar la fel de bine �i prin „Dialog Popular“. Danezul Poul Nyrup Rasmunsen, pre�edintele PSE, avea s� declare cu acel prilej : „Sunetul Europei ar trebuie s� fie vocile cet��enilor s�i. Cet��enii obi�nui�i s�nt cei ce-au spus «Nu» Constitu�iei �i Europa pe ei ar trebui s�-i asculte, nu concerte de gal� Mozart sau pe intelectualii care caut� identitatea Europei“. �n ajutorul Cancelarului austriac, considerat de diploma�ii de la Bruxelles ca asigur�nd o pre�edin�ie ca din partea unei Germanii mai mici, au s�rit unii observatori, ace�tia punct�nd c� Danemarca nu prea are compozitori cu care s� scoat� locuitorii Europei �n strad� pentru a dansa.
Prin compara�ie cu asemenea ging�ii, sunetul vie�ii politice din Rom�nia aduce a tunet de r�zboi �n toat� regula.
Clarific�rile interne �i armonizarea, c�utate �n pustiu de PSD, ar fi extrem de distractive, dac� omitem poten�ialul tot mai exploziv al situa�iei din partid. C� unii vorbesc din nou despre o iminent� fractur� intern�, poate printr-o adaptare a vechiului scenariu cu Alian�a pentru Rom�nia, este prea pu�in relevant. Poten�ialul exploziv pomenit se reg�se�te deja �n tensionarea aproape f�r� precedent a �ntregii vie�i politice �i publice de la noi. Pe zi ce trece, devine tot mai vizibil� complicata �ncreng�tur� de interese care nu �in cont de frontierele de partid. Combina�iile, afacerile consolidate �n ani se afl� de fapt �n spatele tulbur�rilor, �n condi�iile �n care actuala Coali�ie nu are resurse politice, tehnice �i de voin�� suficiente pentru a rupe o dat� �i pentru totdeauna perpetuarea unui pseudo-sistem cu perdan�i cunoscu�i: rom�nii �i Rom�nia.
Dintr-o asemenea abordare am convingerea c�, de�i inacceptabil �n ziua de azi, se vor explica mult mai u�or situa�ii �n care balaurii dintr-un partid s�nt sus�inu�i mediatic �i institu�ional de structurile altui partid sau c�nd „cooperativele“ politice �i dau m�na pentru a �n�f�ca o ultim� halc� dintr-o Rom�nie �ns�ngerat� de jaf. Astfel, p�n� �i cele mai t�ioase dezv�luiri referitoare la abuzuri inimaginabile �i pun umbrela clasicelor regl�ri de conturi. F�r� s� fie sus�inute cu probe, afirma�iile despre lini�tea cump�rat� de unii baroni PSD prin cedarea unor p�r�i de afaceri (directe sau controlate), ajung s� capete un aer nesperat de credibilitate. Ca �i �n situa�ia marilor acte de corup�ie nedovedite, cum spuneam �n repetate r�nduri, publicul larg judec� dup� efecte.
De parc� problemele curente, incluz�nd aici �i calendarul ader�rii la Uniunea European�, nu constituie cine �tie ce grij�, actorii principali ai Coali�iei de guvernare iar au scos de la naftalin� prioritatea fuziunii. Drept este, m� num�r de mult� vreme printre cei care v�d o construc�ie liberal-democrat� modern�, subscris� valorilor liberale, ca pe una dintre solu�iile corecte pentru a�ezarea scenei politice de la noi. Numai c� un asemenea proces �ine obligatoriu de lungi �i profunde negocieri doctrinare, de g�sirea unei ferestre de oportunitate, nu de lipsa de ocupa�ie a unor complexa�i politic, c�rora organismul le cere ra�ia de expunere public� �n prim-plan. Dorita responsabilitate de anvergur� se vede cum se restr�nge iar�i la buzunar, portofel �i joc de putere.
Am l�sat deliberat la o parte tulbur�rile produse constant �i profiturile ob�inute, la fel de constant, de UDMR �i Partidul Conservator. Este exclusiv vina principalelor partide politice, incluz�nd aici obligatoriu �i Partidul Rom�nia Mare, c� am ajuns �n situa�ia ca actul de guvernare s� fie mereu �ncurcat de o asocia�ie tot mai �ndep�rtat� de interesele reale ale minorit��ii maghiare �i de un partid legal �nregistrat, �ns� artificial cu totul.
Ceasul ader�rii are un tic�it tot mai ap�s�tor, din p�cate dominat de tunetele caftelilor politice din Rom�nia. Suferin�a rom�nilor �i a Rom�niei e �nc� �n surdin�. Ce-or fi av�nd de fapt �n cap p�pu�arii vie�ii noastre poate aprecia fiecare. Normal, tot dup� efecte. P�n� c�nd vom asista �n Rom�nia, la scar� evident mai mic�, la ging�ii �n genul celor prezentate la �nceputul acestui comentariu, e clar c� avem de a�teptat �i pl�tit facturi nemeritate. Dac�-l �ntreb�m din nou pe Silviu Brucan c�t va dura, �nseamn� c� nu �n�elegem nimic.
|