Cum-necum

Dorin�a aproape unanim� a rom�nilor de a intra c�t mai repede �n Uniunea European� este c�t se poate de legitim�. Neamul nostru, european avant la lettre, adic� de limb� romanic� �i de cultur� �i religie bizantin�, vrea s� i se recunoasc� de jure o situa�ie bimilenar� de facto. Desigur, n�zuin�a de a fi primi�i �n UE este alimentat� substan�ial �i de speran�a c� vom tr�i mai bine, ca occidentalii, �i c� vom fi �n sf�r�it ap�ra�i fa�� de tendin�a secular� a Imperiului Rus de a se �ntinde p�n� la Adriatica (dac� nu cumva p�n� la Atlantic, pentru a �mplini pe continentul Eurasia prezicerea biblic�: o singur� turm� �i un singur p�stor!).
Preg�tirile pentru aderare se desf�oar� mai repede sau mai �ncet, dup� caracteristicile �i iner�iile diferitelor sectoare sociale. �coala a luat-o ceva mai repede din loc, cu dorin�a declarat� de a se occidentaliza c�t mai cur�nd.
Atent la mi�carea �nainte a �nv���m�ntului preunivesitar rom�nesc, de c��iva ani buni studiez �colile apusene, interes�ndu-m� at�t punctele lor forte, c�t �i sc�derile. Confuzia scuzabil� �ntre bog��ia material� �i cea spiritual� a ��rilor bogate, o lume �n care biblioteca personal� este de mult timp o stranie excep�ie, ne face s� nu prea lu�m �n seam� sc�derile unor sisteme care, �n criz�, se gr�besc s� se reformeze.
Doar cďż˝teva cuvinte despre ďż˝grijorďż˝rile din ďż˝coala francezďż˝ actualďż˝. ďż˝n preajma meridianului 1 al globului, ďż˝n primul fus orar, ďż˝coala primarďż˝ a devenit deosebit de grijulie cu copiii, are deseori un aspect de joacďż˝ fďż˝rďż˝ de urmďż˝ri prea importante, atďż˝t de zglobie ďż˝ncďż˝t copiii dintr-a doua de la ďż˝colile „tari“ de la noi ar putea fi ďż˝nscriďż˝i aici cu douďż˝ clase mai sus.
Gimnaziul, numit „colegiu“ ďż˝n mai multe ��ri occidentale, despďż˝rďż˝it ďż˝n douďż˝ trepte, a doua fiind cea de orientare ďż˝colarďż˝ ďż˝i profesionalďż˝, organizeazďż˝ cursurile zilnice de la 8,30 dimineaďż˝a la 16,30 dupďż˝ amiazďż˝, cu o pauzďż˝ de masďż˝ (sacrosanctďż˝ ďż˝n Franďż˝a) ďż˝ntre 12 ďż˝i 14. Sďż˝ ne ďż˝nďż˝elegem! ďż˝n tot acest timp sďż˝nt ore de clasďż˝, nu de meditaďż˝ii sau de pregďż˝tire a temelor. Ideea de bazďż˝: a nu-i stresa (?!) pe copii ďż˝i adolescenďż˝i, ca nu cumva sďż˝ se ďż˝ncalce „Declaraďż˝ia drepturilor copilului“. Pďż˝nďż˝ unde merge „lejeritatea“ sistemului? Pďż˝nďż˝ la a decide repetenďż˝ia numai cu acordul pďż˝rinďż˝ilor (la gimnaziu?!), chemaďż˝i la sfat ďż˝mpreunďż˝ cu toďż˝i profesorii clasei.
O contradic�ie mai mare �ntre orarul obositor �i drepturile copilului nici c� se poate, c�ci, dup� ce vine acas�, gimnazistul francez mai st� la masa de lucru c�teva ore, pentru a-�i face lec�iile pentru a doua zi. Dac� adun�m, ies cam zece-dou�sprezece ore de munc�, pentru un rezultat general mediocru.
Dacďż˝ ne gďż˝ndim la ora deďż˝teptďż˝rii pentru a ajunge cu autobuzul la colegiu ďż˝i ora „stingerii“, ne putem ďż˝ntreba, ca ďż˝i unii de pe aici, unde ajungem?
Graba noastr� �n a imita este neproductiv�. Am mai f�cut-o �i a ie�it c�t se poate de prost!
Spre deosebire de alte domenii ale vie�ii sociale, orice reform� major� �n �nv���m�nt dureaz� cel pu�in 12 (doisprezece) ani �i efectele se v�d cam peste 25 (dou�zeci �i cinci) de ani de la �nceputul reformei. Eventualele efecte negative nu mai pot fi corijate pentru cele dou�sprezece promo�ii (cel pu�in) prinse �n joc.
Reforma este absolut necesar�. Se spune pe bun� dreptate c� �coala trebuie s-o ia cu cel pu�in cinci-zece ani �naintea societ��ii. Cum de la distan�� nu se v�d �i asperit��ile sistemului, cum am crezut noi c� privighetoarea c�nt�, �n timp ce ea, cu ghersul ei fermec�tor, de fapt d� de �tire competitorilor s� nu se apropie de teritoriul s�u de cuib�rire, �n perfect� concordan�� cu nevoia imperioas� de nou, trebuie s� nu uit�m un dicton str�mo�esc : gr�be�te-te �ncet!