22 de firme au murit pe zi

4.048 de societ�ti au sucombat �n sase luni

• ďż˝n primele sase luni ale anului 2.875 de firme au fost radiate din proprie vointďż˝ de cďż˝tre patroni, 1.078 si-au suspendat activitatea, iar 95 au fost dizolvate voluntar • altfel spus ďż˝n fiecare zi au dispďż˝rut 22 de societďż˝ti • datoriile la bďż˝nci ale nemtenilor erau ďż˝n iunie de circa 2.000 de milioane vechi • Dan Ostahie si Ioan Strďż˝tilďż˝ considerďż˝ cďż˝ mediul de afaceri merge ďż˝ntr-o directie gresitďż˝ •

Conditiile economice din ce �n ce mai aspre fac ca multi patroni s�-si �nchid� definitiv afacerile, f�r� s� mai �ncerce s� salveze ceva. Cel mai probabil acestia au tinut piept o bun� bucat� de vreme, iar c�nd au considerat c� nu mai au nici o solutie pentru a r�m�ne pe linia de plutire, au cerut Registrului Comertului radierea voluntar� a firmelor pe care le-au condus. Conform statisticii publicate lunar de c�tre Oficiul National al Registrului Comertului s-au mai diminuat suspend�rile de activitate si dizolv�rile voluntare, cel putin la nivelul judetului Neamt, �n schimb au crescut la cote alarmante radierile din proprie voint�. P�n� la 1 iulie 2010 de aceast� m�sur� au uzat un num�r de 2.875 de firme nemtene, �n timp ce �n primul semestru al anului trecut putin peste 500 de societ�ti au apelat la aceast� solutie transant�. Tendinta de crestere a acestui fenomen �ngrijor�tor a fost cuantificat� �n procente la 469%. Situatia din Neamt este asem�n�toare cu cea la nivel national deoarece �n primul semestru din 2009 au fost 18.228 de radieri voluntare, �n timp ce �n acelasi interval din anul �n curs m�sura a fost luat� de 118.340 de patroni, cu o crestere de 549%. �n ce priveste suspend�rile de activitate, m�sur� ce poate fi luat� de orice firm� pe o perioad� de cel mult trei luni, timp �n care r�m�ne �n conservare, situatia este ceva mai bun�. P�n� la 1 iulie 1.078 de firme nemtene au apelat la aceast� solutie, fat� de 1.785 anul trecut, �nregistr�ndu-se o sc�dere de circa 40%. Dizolv�rile voluntare s�nt si mai rare, iar conform datelor oficiale �n primul semestru din anul �n curs doar 95 de agenti economici si-au dizolvat afacerea din voia lor. �n perioada de comparatie, primele sase luni din 2009, 238 de firme nemtene au procedat la fel, dinamica fiind negativ�, de minus 60%. Totusi, se pare c� nu toti se tem de criz� si mai s�nt si temerari, deoarece dac� anul trecut s-au �nmatriculat la Registrul Comertului aproape 1.100 de noi firme, anul acesta au fost 1.118. �n alt� ordine de idei, �n acest an 142 de societ�ti comerciale nu s-au mai descurcat cu pl�tile si au intrat �n insolvent�. Cu toate vitregiile vietii si constanta subtiere a mediului de afaceri, p�tura de comercianti �nc� se tine bine �n fata crizei si �n acest moment �n Neamt s�nt �nregistrati 15.782 de comercianti activi. Din acestia, cei mai multi, peste10.100 s�nt persoane juridice si circa 5.600 s�nt persoane fizice autorizate.

Dator�m b�ncilor 2.000 de milioane vechi

Banca National� a Rom�niei a �ntocmit topul creditelor si datoriilor pe care le avem �n b�nci. �n luna iunie 2010 nemtenii aveau �mprumuturi la diverse b�nci, �n lei si valut�, ce totalizau 2.475 milioane de lei noi (24.750 milioane vechi). Din acestea, 1.197 milioane noi erau creditele �n lei, dar nu toate ratele erau achitate la timp astfel �nc�t restantele la plat� se cifrau la 135 milioane noi. �mprumuturile �n valut� s�nt ceva mai mari, de 1.278 milioane lei noi. Paradoxal, restantele la plat� s�nt mai mici dec�t la creditele �n lei, de 63 milioane de lei ron. Adunate, datoriile de la �mprumuturile �n lei si valut�, se cifreaz� la circa 200 milioane ron (2.000 milioane de lei vechi). �n acest top s�nt specificate numai restantele initiale, f�r� a fi luate �n considerare si penalit�tile. De mentionat este faptul c� �n moneda national� mai mult s-a �mprumutat mediul de afaceri dec�t populatia, �n schimb raportul este invers la creditele �n valut�. Criza nu i-a n�ucit pe toti, iar unii au reusit s� pun� si ceva bani la ciorap. Disponibilit�tile la vedere se cifreaz� la circa 500 milioane lei (lei si valut� la un loc), iar din acesti bani cam dou� treimi s�nt economii ale persoanelor fizice, iar restul apartine mediului de afaceri.

�n scripte ar fi doar 18.500 de someri

La finele primului semestru din acest an ďż˝n judetul Neamt erau ďż˝nregistrati ďż˝n scriptele oficiale 18.584 de persoane care nu aveau un loc de muncďż˝. Cei mai multi au iesit din perioada ďż˝n care au fost sustinuti financiar de stat printr-o indemnizatie lunarďż˝. Din totalul somerilor numai 8.200 mai sďż˝nt acum ďż˝n platďż˝ ďż˝n timp ce aproximativ 10.300 de suflete nu mai primesc nici un fel de sprijin material. Din altďż˝ pespectivďż˝, circa 7.500 din cei ďż˝n cďż˝utarea unei slujbe sďż˝nt femei, iar „grosul“ de 11.000 sďż˝nt bďż˝rbati, ceea ce ďż˝nseamnďż˝ cďż˝ acestia din urmďż˝ se integreazďż˝ mai greu pe piata muncii. Rata somajului la populatia activďż˝, de 202.000 persoane, era luna trecutďż˝ de 9,2%. Statistica relevďż˝ faptul cďż˝ ďż˝n Piatra Neamt sďż˝nt peste 3.600 de someri, iar ďż˝n zonďż˝, care include si comunele limitrofe, circa 7.300 de suflete. La Roman, mai putin de 2.000 de persoane nu au de lucru, iar ďż˝n zonďż˝ circa 6.000. Afaceristii care ďż˝ncďż˝ se mentin pe linia de plutire considerďż˝ cďż˝ nu mergem ďż˝ntr-o directie bunďż˝ si viitorul nostru depinde ďż˝n mare mďż˝surďż˝ de politicieni.

dan_ostahie.jpg

Dan Ostahie: „Sďż˝ntem ďż˝ntr-o situatie absolut incredibilďż˝“

„Sincer nu stiu, nu pot sďż˝ spun ce se va ďż˝ntďż˝mpla ďż˝n viitorul mai mult sau mai putin ďż˝ndepďż˝rat, atďż˝ta timp cďż˝t sďż˝ntem ďż˝ntr-o situatie absolut incredibilďż˝, ďż˝n care azi se face un lucru, si mďż˝ine altul. Pentru a merge mai departe este nevoie de liniste si de o legislatie stabilďż˝. Ceea ce este foarte important constďż˝ ďż˝n faptul cďż˝ banii ar trebui sďż˝ meargďż˝ ďż˝n economia realďż˝ si nu ďż˝n alte directii“, a declarat Dan Ostahie, proprietarul Altex.

ioan_stratila.jpg

Ioan Strďż˝tilďż˝: „Mergem spre prďż˝pastie

Referitor la acelasi subiect managerul firmei Rifil a fost mult mai transant specificďż˝nd direct cďż˝ ne ďż˝ndreptďż˝m spre prďż˝pastie si cďż˝ cei care au puterea ďż˝si bat joc de tarďż˝. „Mergem spre prďż˝pastie pentru cďż˝ mďż˝surile aplicate de guvernanti nu au fost coerente. S-a mers pe varianta cea mai usoarďż˝, reducerea salariilor si a pensiilor, ďż˝n conditiile ďż˝n care pďż˝nďż˝ acum cu salariile bugetarilor nu s-a fďż˝cut absolut nimic. Acestea au crescut ďż˝n primul semestru al acestui an fatďż˝ de aceeasi perioadďż˝ din 2009. A fost numai o fumigenďż˝, aruncatďż˝ asa, cicďż˝ pentru binele tďż˝rii, ďż˝n conditiile ďż˝n care nu s-a redus nimic, numai doi-trei secretari de stat au plecat dintr-o parte ďż˝n alta. Sistemul bugetar trebuie redus la sďż˝nge, la fel reorganizarea unor institutii ale statului care trebuie comasate, pentru eficienta controlului. Acestia trebuie sďż˝ facďż˝ ceva, nu sďż˝ stea ca lďż˝custele pe operatorii economici si sďż˝ sugďż˝ sďż˝ngele poporului, vorba lui Caragiale. O altďż˝ mďż˝surďż˝ disperatďż˝ a guvernului a fost majorarea TVA, dar este numai aparent eficientďż˝ deoarece se aplicďż˝ pe o economie subredďż˝, care favorizeazďż˝ evaziunea fiscalďż˝. Ne ducem ďż˝ntr-o zonďż˝ necunoscutďż˝, mergem din rďż˝u ďż˝n mai rďż˝u si am ajuns de rďż˝sul curcilor. Sďż˝nt foarte pesimist si nu vďż˝d altďż˝ solutie decďż˝t un alt guvern. Si as vrea sďż˝ vďż˝d si un alt presedinte dacďż˝ nu se ďż˝ntruneste o majoritate politicďż˝ care sďż˝ facďż˝ ceva concret, sďż˝ ne scoatďż˝ la liman“, a declarat Ioan Strďż˝tilďż˝, managerul Rifil.