CINE (NU) NE MAI LAS� LA PESCUIT
• presedintele AVPS Bradul din Piatra Neamt spune c� permisele de pescari, eliberate de asociatia pe care o p�storeste, s�nt valabile pe tot lacul Bicaz • acesta vorbeste despre asa zisi «sefi ai b�ltilor», care �n loc s� p�ndeasc� pe cei care practic� «pescuitul industrial» au grija pescarilor �n regul� • reprezentantii Directiei Silivice afirm� c� Sfermas nu are dreptate si c� pescuitul se face dup� anumite reguli si legi • Pescarii judetului, dar si cei veniti din alte p�rti, care doresc s� �si �ncerce norocul �n lacul Bicaz, s�nt at�t de bulversati de ceea ce se �nt�mpl� cu legislatia �n domeniu c� nu stiu pe cine sau ce s� mai cread�. Vina apartine, f�r� doar si poate, Agentiei Nationale pentru Pescuit si Acvacultur� (ANPA), care a b�tut toate recordurile �n materie de eliberat ordine privind pescuitul �n Rom�nia. Legislatia este at�t de alambicat� si contradictorie c� nici cei care o folosesc nu stiu cum s-o mai interpreteze. De departe, problema cea mai mare ar fi aceea c� cei de la ANPA, probabil din lips� de ocupatie, vin cu tot felul de regulamente si ordine care se �ncalec� reciproc.
La Neamt, m�rul discordiei �ntre asociatiile de v�n�toare si pescuit sportiv este de departe lacul Bicaz ale c�rui maluri s�nt administrate, pe baz� de contract, de trei asociatii de v�n�toare si pescuit. Aceste contracte nu s�nt agreate de membrii altei asociatii, �n opinia c�rora permisele lor s�nt la fel de valabile pentru a pescui pe lacul Bicaz. Cristian Sfermas, presedintele Asociatiei de V�n�toare si Pescuit Sportiv Bradul, spune c� legea este clar� �ns� nu toat� lumea vrea s� o respecte. „Din fire, rom�nul este bun la toate si mai ales la interpretarea legilor. Asa se face c� bietii pescari s�nt at�t de bulversati de nu mai �nteleg nimic si de la cine pot achizitiona un permis de pescuit, iar dac� totusi s-a hot�r�t la o anume asociatie, problemele apar c�nd vrea s� se pun� pe «treab�» si �ncepe s� fie luat la �ntreb�ri de c�tre paznicii de pescuit, dac� are ghinionul s�-si fi �ntins vergile �n zona cui nu trebuie. Si, toate acestea doar �n judetul Neamt, unde luciul de ap� e at�t de scump. Aparitia Legii 317/2009 pentru aprobarea Ordonantei de Urgent� 23/2008 privind pescuitul si acvacultura, art. 23 si implicit Ordinul 20/2010 stipuleaz� modul �n care poate fi practicat pescuitul recreativ/sportiv �n habitatele piscicole naturale, modalitatea emiterii si valabilitatea permiselor de pescuit recreativ/sportiv. Ba mai mult, Agentia National� pentru Pescuit si Acvacultur� a emis un comunicat de pres� cu privire la practicarea pescuitului sportiv, �n care se arat� c� nu exist� habitate piscicole naturale concesionate pentru pescuit sportiv, cu exceptia celor din Delta Dun�rii, zona Chilia, comunicat care trebuie luat ca atare“, a declarat Cristian Sfermas.
„Ceea ce nu stiu acesti paznici e c� nici m�car nu au drept de control“
Acesta mai spune c� lacul Bicaz nu face parte din lista prev�zut� �n „Protocol de Delegare”, emis� de ANPA. „Lacul Izvorul Muntelui, c�ci acesta este m�rul discordiei �ntre asociatii, nu poate fi parte a protocolului, iar punctul 3.3 precizeaz� conditia ca aceste ape curg�toare si st�t�toare de munte s� fie constituite ca zone de pescuit amenajate de c�tre Regia National� a P�durilor-Romsilva prin lucr�ri de investitii, respectiv popul�ri anuale cu puiet de p�str�v, amenaj�rii de toplite, cascade podite, pinteni, praguri etc., iar pe lacul Bicaz nu au fost f�cute niciodat� asemenea investitii. Si stim cu totii c� �n lacul Bicaz ponderea populatiei piscicole, 98-99%, s�nt ciprinidele, salmonidele fiind foarte rare si acestea evadate din p�str�v�rii. Lacul Bicaz nu a fost niciodat� populat cu nici o specie din familia salmonide, lucru confirmat de studiile f�cute. Cu toate acestea, paznicii asociatiilor nu au �nteles c� pescuitul recreativ/sportiv se face doar �n baza permisului de pescuit si nu a carnetului de membru. Acesta din urm� nu �ti d� dreptul s� pescuiesti ci doar face dovada c� permisul de pescuit a fost eliberat legal si ceea ce nu stiu acesti paznici e c� nici m�car nu au drept de control. Ei doar pot �nsoti organele de cercetare penal� sau inspectorii ANPA. Cu toate acestea, «sefii b�ltilor» �n loc s� p�ndeasc� pe cei care practic� «pescuitul industrial», au grija pescarilor care s�nt legali dar le-au c�lcat mosia. Oare prin ceea ce fac, nu e un pic de abuz?“, a �ncheiat Cristian Sfermas.
Replica Directiei Silvice Neamt
Reprezentantii Directiei Silvice Neamt, care are �ncheiate contracte de gestionare a fondului pisciol din lacul Bicaz cu trei asociatii de v�n�toare si pescuit sportiv, mai putin Bradul, v�d lucrurile cu totul altfel. Doru B�lut, din cadrul Compartimentului V�n�toare si Pescuit, spune c� �n prezent nu stie nimeni care s�nt toate speciile de pesti din lacul Bicaz si care este proportia �ntre speciile existente si c� �n studiile de specialitate la care f�cea referire Cristian Fermas, lacul Bicaz apare ca fiind populat cu p�str�v curcubeu, biban, caras, rosioar�, clean, pl�tic�, scobar, lostrit�. „�n privinta lucr�rilor de investitii, bine�nteles c� nu se pot amenaja pe lacul Bicaz praguri, cascade, toplite, pinteni pentru salmonide, acestea fiind specifice apelor curg�toare. Investitiile care se pot face pe lac s�nt doar �n scopul repopul�rii cu puiet de salmonide, iar pentru paz� s�nt de asemenea necesare cheltuieli din partea cuiva. Efectuarea sau nu de cheltuieli �n acest sens se controleaz� si se decid m�suri �n acest sens doar de c�tre ANPA sau Romsilva. Legea spune c� pescarul trebuie s� obtin� anual un permis de pescuit nominal, �n valoare de 30 lei. Comunicatul dat de ANPA pe propriul site, din data de 17 martie, �nainte ca aceeasi ANPA s� semneze protocolul mentionat cu RNP Romsilva, vorbeste despre imposibilitatea ca asociatiile de pescari s� concesioneze fonduri piscicole naturale �n Rom�nia, dar pe urm�, �n protocol, se mentioneaz� clar c� Romsilva administreaz� aceste resurse prin subunit�tile proprii sau cu asociatiile de pescari, dup� cum singur� va decide, potrivit legii. Tot �n protocol se spune c� pescuitul se exercit� inclusiv �n baza reglement�rilor stabilite de administratorul acestora“, a declarat inginerul Doru B�lut. Asa cum se stie, �n prezent s�nt �n vigoare contracte de �nchiriere a gestiunii fondului piscicol pe unele ape de munte, �ncheiate de Directia Silvic� cu asociatiile judetene de pescari. Aceste contracte, spune Doru B�lut, nu pot fi anulate dec�t prin vointa p�rtilor sau a unei instante judec�toresti. „Faptul c� �n prezent pe lacul Bicaz de exemplu, s�nt mai multe asociatii care au �nchiriat portiuni de mal este un lucru benefic, pentru c� a �nceput �n sf�rsit o colaborare pe linie de paz� asa cum ar fi trebuit s� fie de mult� vreme. Si, p�n� la urm� lucrul �sta e cel mai important. Toti pescarii vor s� prind� peste mult si zilnic si dac� se poate gratis. E greu �n felul �sta. Ar trebui ca oamenii s� deschid� ochii mai bine si s� �nteleag� c�, nu numai c� nimic nu-i gratis pe lumea asta, dar c� atunci c�nd cineva �ti face oferte din astea ceva e putred la mijloc“, a conchis Doru B�lut. Un lucru este foarte clar �n aceast� poveste, si anume c� p�n� c�nd ANPA nu va fi suficient de clar� atunci c�nd emite ordine peste ordine, ne�ntelegrile vor persista. Dar, poate, c� se vor apuca si pestii de studiat legi, c� doar despre soarta lor este vorba, si atunci lucrurile vor fi mai simple.
�mp�rteala lacului
Pescuitul sportiv pe lacul Bicaz, �ncep�nd cu data de 01.06.2009, se practic� cu girul a trei asociatii, care au �nchiriat diverse portiuni din luciul apei. Acestea s�nt Asociatia Judetean� a V�n�torilor si
Pescarilor Sportivi Neamt (pe tot conturul lacului, cu exceptia
perimetrului golfului Potoci, pe o lungime total� de 4,5 km si a
tronsonului cuprins �ntre punctul de intrare �n golf Secu din directia
barajului si p�n� �n dreptul spitalului din satul Ceahl�u, pe o lungime total� de 23 km), Asociatia de Pescari Bicazul (�n golful Potoci, pe tot conturul, pe o lungime de 4,5 km) si Asociatia de V�n�tori si Pescari Sportivi Lupul Cenusiu (portiunea cuprins� �ntre punctul de intrare �n golful Secu din directia barajului si punctul de pe mal aflat �n dreptul spitalului din satul Ceahl�u, pe o lungime total� de 23 km).
|