CINE (NU) NE MAI LASÃ LA PESCUIT
• presedintele AVPS Bradul din Piatra Neamt spune cã permisele de pescari, eliberate de asociatia pe care o pãstoreste, sînt valabile pe tot lacul Bicaz • acesta vorbeste despre asa zisi «sefi ai bãltilor», care în loc sã pîndeascã pe cei care practicã «pescuitul industrial» au grija pescarilor în regulã • reprezentantii Directiei Silivice afirmã cã Sfermas nu are dreptate si cã pescuitul se face dupã anumite reguli si legi • Pescarii judetului, dar si cei veniti din alte pãrti, care doresc sã îsi încerce norocul în lacul Bicaz, sînt atît de bulversati de ceea ce se întîmplã cu legislatia în domeniu cã nu stiu pe cine sau ce sã mai creadã. Vina apartine, fãrã doar si poate, Agentiei Nationale pentru Pescuit si Acvaculturã (ANPA), care a bãtut toate recordurile în materie de eliberat ordine privind pescuitul în România. Legislatia este atît de alambicatã si contradictorie cã nici cei care o folosesc nu stiu cum s-o mai interpreteze. De departe, problema cea mai mare ar fi aceea cã cei de la ANPA, probabil din lipsã de ocupatie, vin cu tot felul de regulamente si ordine care se încalecã reciproc.
La Neamt, mãrul discordiei între asociatiile de vînãtoare si pescuit sportiv este de departe lacul Bicaz ale cãrui maluri sînt administrate, pe bazã de contract, de trei asociatii de vînãtoare si pescuit. Aceste contracte nu sînt agreate de membrii altei asociatii, în opinia cãrora permisele lor sînt la fel de valabile pentru a pescui pe lacul Bicaz. Cristian Sfermas, presedintele Asociatiei de Vînãtoare si Pescuit Sportiv Bradul, spune cã legea este clarã însã nu toatã lumea vrea sã o respecte. „Din fire, românul este bun la toate si mai ales la interpretarea legilor. Asa se face cã bietii pescari sînt atît de bulversati de nu mai înteleg nimic si de la cine pot achizitiona un permis de pescuit, iar dacã totusi s-a hotãrît la o anume asociatie, problemele apar cînd vrea sã se punã pe «treabã» si începe sã fie luat la întrebãri de cãtre paznicii de pescuit, dacã are ghinionul sã-si fi întins vergile în zona cui nu trebuie. Si, toate acestea doar în judetul Neamt, unde luciul de apã e atît de scump. Aparitia Legii 317/2009 pentru aprobarea Ordonantei de Urgentã 23/2008 privind pescuitul si acvacultura, art. 23 si implicit Ordinul 20/2010 stipuleazã modul în care poate fi practicat pescuitul recreativ/sportiv în habitatele piscicole naturale, modalitatea emiterii si valabilitatea permiselor de pescuit recreativ/sportiv. Ba mai mult, Agentia Nationalã pentru Pescuit si Acvaculturã a emis un comunicat de presã cu privire la practicarea pescuitului sportiv, în care se aratã cã nu existã habitate piscicole naturale concesionate pentru pescuit sportiv, cu exceptia celor din Delta Dunãrii, zona Chilia, comunicat care trebuie luat ca atare“, a declarat Cristian Sfermas.
„Ceea ce nu stiu acesti paznici e cã nici mãcar nu au drept de control“
Acesta mai spune cã lacul Bicaz nu face parte din lista prevãzutã în „Protocol de Delegare”, emisã de ANPA. „Lacul Izvorul Muntelui, cãci acesta este mãrul discordiei între asociatii, nu poate fi parte a protocolului, iar punctul 3.3 precizeazã conditia ca aceste ape curgãtoare si stãtãtoare de munte sã fie constituite ca zone de pescuit amenajate de cãtre Regia Nationalã a Pãdurilor-Romsilva prin lucrãri de investitii, respectiv populãri anuale cu puiet de pãstrãv, amenajãrii de toplite, cascade podite, pinteni, praguri etc., iar pe lacul Bicaz nu au fost fãcute niciodatã asemenea investitii. Si stim cu totii cã în lacul Bicaz ponderea populatiei piscicole, 98-99%, sînt ciprinidele, salmonidele fiind foarte rare si acestea evadate din pãstrãvãrii. Lacul Bicaz nu a fost niciodatã populat cu nici o specie din familia salmonide, lucru confirmat de studiile fãcute. Cu toate acestea, paznicii asociatiilor nu au înteles cã pescuitul recreativ/sportiv se face doar în baza permisului de pescuit si nu a carnetului de membru. Acesta din urmã nu îti dã dreptul sã pescuiesti ci doar face dovada cã permisul de pescuit a fost eliberat legal si ceea ce nu stiu acesti paznici e cã nici mãcar nu au drept de control. Ei doar pot însoti organele de cercetare penalã sau inspectorii ANPA. Cu toate acestea, «sefii bãltilor» în loc sã pîndeascã pe cei care practicã «pescuitul industrial», au grija pescarilor care sînt legali dar le-au cãlcat mosia. Oare prin ceea ce fac, nu e un pic de abuz?“, a încheiat Cristian Sfermas.
Replica Directiei Silvice Neamt
Reprezentantii Directiei Silvice Neamt, care are încheiate contracte de gestionare a fondului pisciol din lacul Bicaz cu trei asociatii de vînãtoare si pescuit sportiv, mai putin Bradul, vãd lucrurile cu totul altfel. Doru Bãlut, din cadrul Compartimentului Vînãtoare si Pescuit, spune cã în prezent nu stie nimeni care sînt toate speciile de pesti din lacul Bicaz si care este proportia între speciile existente si cã în studiile de specialitate la care fãcea referire Cristian Fermas, lacul Bicaz apare ca fiind populat cu pãstrãv curcubeu, biban, caras, rosioarã, clean, plãticã, scobar, lostritã. „ÃŽn privinta lucrãrilor de investitii, bineînteles cã nu se pot amenaja pe lacul Bicaz praguri, cascade, toplite, pinteni pentru salmonide, acestea fiind specifice apelor curgãtoare. Investitiile care se pot face pe lac sînt doar în scopul repopulãrii cu puiet de salmonide, iar pentru pazã sînt de asemenea necesare cheltuieli din partea cuiva. Efectuarea sau nu de cheltuieli în acest sens se controleazã si se decid mãsuri în acest sens doar de cãtre ANPA sau Romsilva. Legea spune cã pescarul trebuie sã obtinã anual un permis de pescuit nominal, în valoare de 30 lei. Comunicatul dat de ANPA pe propriul site, din data de 17 martie, înainte ca aceeasi ANPA sã semneze protocolul mentionat cu RNP Romsilva, vorbeste despre imposibilitatea ca asociatiile de pescari sã concesioneze fonduri piscicole naturale în România, dar pe urmã, în protocol, se mentioneazã clar cã Romsilva administreazã aceste resurse prin subunitãtile proprii sau cu asociatiile de pescari, dupã cum singurã va decide, potrivit legii. Tot în protocol se spune cã pescuitul se exercitã inclusiv în baza reglementãrilor stabilite de administratorul acestora“, a declarat inginerul Doru Bãlut. Asa cum se stie, în prezent sînt în vigoare contracte de închiriere a gestiunii fondului piscicol pe unele ape de munte, încheiate de Directia Silvicã cu asociatiile judetene de pescari. Aceste contracte, spune Doru Bãlut, nu pot fi anulate decît prin vointa pãrtilor sau a unei instante judecãtoresti. „Faptul cã în prezent pe lacul Bicaz de exemplu, sînt mai multe asociatii care au închiriat portiuni de mal este un lucru benefic, pentru cã a început în sfîrsit o colaborare pe linie de pazã asa cum ar fi trebuit sã fie de multã vreme. Si, pînã la urmã lucrul ãsta e cel mai important. Toti pescarii vor sã prindã peste mult si zilnic si dacã se poate gratis. E greu în felul ãsta. Ar trebui ca oamenii sã deschidã ochii mai bine si sã înteleagã cã, nu numai cã nimic nu-i gratis pe lumea asta, dar cã atunci cînd cineva îti face oferte din astea ceva e putred la mijloc“, a conchis Doru Bãlut. Un lucru este foarte clar în aceastã poveste, si anume cã pînã cînd ANPA nu va fi suficient de clarã atunci cînd emite ordine peste ordine, neîntelegrile vor persista. Dar, poate, cã se vor apuca si pestii de studiat legi, cã doar despre soarta lor este vorba, si atunci lucrurile vor fi mai simple.
Împãrteala lacului
Pescuitul sportiv pe lacul Bicaz, începînd cu data de 01.06.2009, se practicã cu girul a trei asociatii, care au închiriat diverse portiuni din luciul apei. Acestea sînt Asociatia Judeteanã a Vînãtorilor si
Pescarilor Sportivi Neamt (pe tot conturul lacului, cu exceptia
perimetrului golfului Potoci, pe o lungime totalã de 4,5 km si a
tronsonului cuprins între punctul de intrare în golf Secu din directia
barajului si pînã în dreptul spitalului din satul Ceahlãu, pe o lungime totalã de 23 km), Asociatia de Pescari Bicazul (în golful Potoci, pe tot conturul, pe o lungime de 4,5 km) si Asociatia de Vînãtori si Pescari Sportivi Lupul Cenusiu (portiunea cuprinsã între punctul de intrare în golful Secu din directia barajului si punctul de pe mal aflat în dreptul spitalului din satul Ceahlãu, pe o lungime totalã de 23 km).
|
Autentificare
