Ochiul public: Vocea Regiunilor (I)
S� �ncepem cu pu�in� istorie. Ideea cre�rii unui comitet consultativ pe tema economiilor regionale a ap�rut �nc� din 1960, sub forma unei propuneri f�cute de Adunarea Parlamentar� European�. Conturarea unui organism consultativ, compus din reprezentan�i ai autorit��ilor regionale �i locale, avea s� se produc� abia 1986, cu ocazia Actului Unic European. Se recuno�tea rolul important al dezvolt�rii regionale �n realizarea unei pie�e unice pe deplin func�ionale, subliniind totodat� puternica leg�tur� �ntre coeziunea economic� �i cea social�. A urmat, �n 1988, decizia Comisiei Europene de �nfiin�are a Consiliului Consultativ al Autorit��ilor Regionale �i Locale, un forum european original dedicat chestiunilor legate de dezvoltarea regional�. Mai apoi, �n 1992, Comisia a f�cut apel la crearea unui organism reprezentativ cu rol consultativ al regiunilor, iar Parlamentul European a sus�inut demersul.
Consiliul European de la Roma, din decembrie 1990, a luat act de importan�a pe care ��ri precum Germania, Belgia �i Spania o acord� consult�rii autorit��ilor locale �i regionale, ca parte a procesului de luare a deciziilor la nivel de Uniune. �ntr-o Europ� a regiunilor, constituirea Comitetului Regiunilor devenise o chestiune de timp. Decizia de �nfiin�are a fost luat� la Consiliul European de la Maastricht, din 9 -10 decembrie 1991. Comitetului �i revenea at�t rolul de a preg�ti legisla�ia european� trebuincioas�, c�t �i cel de a asigura o leg�tur� direct� �ntre Bruxelles �i cet��enii Europei.
Semnarea Tratatului de la Maastricht, la 7 februarie 1992, a �nsemnat �nfiin�area oficial� a acestui organism complet independent ca activitate �i r�spunderi. Cei 189 de membri deplini, al�turi de tot at��ia suplean�i, urmau s� fie numi�i de Consiliul de Mini�tri, pentru un mandat de patru ani, pornind de la propunerile statelor membre. Articolul 198 din Tratat cere Consiliului sau Comisiei Europene s� consulte CoR �n cinci sectoare ale politicii comunitare de interes regional: coeziune economic� �i social�, s�n�tate public�, re�elele trans-europene de transport, energie �i telecomunica�ii, educa�ie �i tineret, cultur�. De asemenea, CoR poate exprima puncte de vedere din proprie ini�iativ� pe orice tem� �n care consider� s�nt implicate anumite interese regionale.
Tratatul asupra Uniunii Europene a intrat �n vigoare abia la 1 noiembrie 1993, dup� un anevoios proces de ratific�ri. �n martie urm�tor, s-a desf�urat prima sesiune plenar� a CoR, Jacques Blanc (Fran�a, Partidul Popular European, conduc�tor al Consiliului Regional Languedoc - Rousillon) fiind ales pre�edinte, iar Pasqual Margall i Mira (Spania, Partidul Sociali�tilor Europeni, primar al Barcelonei) vicepre�edinte, mandatele lor fiind pe doi ani. Cu acela�i prilej au fost �nfiin�ate cele opt comisii �i patru subcomisii de lucru �i Comisia pentru afaceri institu�ionale.
Trec�nd peste detalii, precum cele ce �in de recunoa�terea grupurilor politice, implicarea �n clarificarea definirea subsidiarit��ii, cre�terea num�rului de membri sau succesiunea de conduc�tori de p�n� azi, merit� subliniate �nc� unele repere. Astfel, Tratatul de la Amsterdam (1997) consolideaz� �i extinde rolul CoR, ca organism consultativ, dubl�nd num�rul de domenii �n care Consiliul �i Comisia European� vor consulta comitetul, prin ad�ugarea urm�toarelor: politicile salariale, politicile sociale, mediul, preg�tirea voca�ional� �i transporturile. De asemenea, se stabile�te c� �i Parlamentul European poate consulta CoR. �nainte de intrarea �n vigoare a Tratatului (1999), a fost �nfiin�at Grupul de leg�tur� al CoR cu ��rile din Europa Central� �i de Est �i Cipru pentru stabilirea de rela�ii cu reprezentan�ii regionali �i locali ai ��rilor care solicitaser� s� adere la Uniune. A urmat, �n 2001, semnarea Tratatului de la Nisa. �n acest document se stipuleaz� c� membrii CoR trebuie s� de�in� un mandat de ales (local sau regional) sau s� r�spund� politic �n fa�a unei adun�ri locale sau regionale de ale�i. Calitatea de membru �nceteaz� automat la terminarea mandatului din �ara de origine.
�n acela�i an, summitul de la Laeken, care a �nfiin�at Conven�ia asupra Viitorului Europei, acord� CoR �ase locuri �n acest forum ce urma s� preg�teasc� at�t de comentatul Tratat Constitu�ional.
Dar, despre ce rol tot mai �nsemnat va juca acest Comitet �ntr-o Europ� a Regiunilor, �n episoadele urm�toare.
|