Garda moare, dar nu se pred�!
C�nd trupele coali�iei antinapoleoniene au �nconjurat garda imperial� �i au propus osta�ilor s� se predea, c�tanele arse �n toate r�rboaiele Corsicanului, de la Gizeh la Austerlitz �i de la Moscova la Waterloo, au strigat �n cor „merde!!!“. Mai apoi, istoricii pudici au schimbat acest cuv�nt plin de eroism galic �n platitudinea „garda moare, dar nu se pred�!“. �i a�a a r�mas.
De cur�nd, vreo �aptezeci �i cinci de intelectuali, gazetari din prima linie, politologi, sociologi, viitorologi, ooameni politici, �nal�i func�ionari de stat ai Fran�ei, au pus m�n� de la m�n�, um�r l�ng� um�r, minte l�ng� minte �i condei l�ng� condei, pentru a creiona un portret posibil al Fran�ei �i al lumii �n anul 2026, deci peste dou�zeci de ani.
Nu e prima oar� c�nd acest num�r apare pe pia�a cultural� a Fran�ei. S� nu uit�m m�car celebrul roman „Dup� dou�zeci de ani“, al nu mai pu�in celebrului Dumas (tat�l)!
P�n� s� ajung� cu desenul �n anul propus, cercet�torii au descoperit c�teva boli cronice care amenin�� �ara, ca de altfel �ntrega Europ� de Apus, �ntre acestea una cu desnod�m�nt apropiat fiind �mb�tr�nirea popula�iei concomitent cu sc�derea procentual� a persoanelor �n stare de a munci. De la m�celul mondial din 1914-1918, c�nd tineretul Fran�ei a fost tocat pe c�mpurile de lupt�, 2005 este primul an �n care popola�ia apt� de munc� a descrescut fa�� de anul anterior.
P�n� acum, golul produs de sc�derea drastic� a natalit��ii, fenomen european dramatic, a fost umplut cu imigran�ii din fostele colonii, cu arabi �i negri, veni�i dintr-o lume a s�r�ciei �i foametei �i gata s� fac� muncile cele mai „murdare“, de la vidanjare �i s�pare de �an�uri, p�n� la munca �n mine. Cu o asemenea ofert�, muncitorul francez a devenit mai preten�ios �i mai „boier“, puterea sindicatelor cresc�nd mereu �i s�pt�m�na de lucru sc�z�nd progresiv p�n� la hazlia s�pt�m�n� de 35 de ore.
�ntre timp, importul african a �nceput s�-�i arate col�ii. Dac� mul�i dintre imigran�i au fost asimila�i, devenind buni cet��eni �i excelen�i speciali�ti, de exemplu doctorii algerieni, masa necalificat�, marginalizat� �i c�zut� sub influen�a fundamentalismului musulman a devenit o bomb� cu explozie iminent�. Explozia de violen��, cu cele zece mii de ma�ini, c�teva �coli �i alte cl�diri arse �n toamna trecut� �n mai toate ora�ele mari ale Fran�ei, este o prob� din ce preg�te�te acest import nefericit de neeuropeni.
Germania a importat vremelnic s�rbi �i turci, ace�tia din urm� europeniza�i prin ciocanul lui Kemal Pa�a �nc� din prima jum�tate a veacului trecut. Timid, Fran�a a primit un num�r relativ mic de spanioli, �n timpul dictaturii franchiste, �i de portughezi. „Plombierul“ polonez este la Paris �nc� de pe timpul contesei Walevska, gula�ul a devenit cunoscut dup� revolu�ia ungar� din 1956, iar rom�nii, at��ia c��i s�nt, au intrat �i ei cum au putut, �ntr-un num�r redus. Neaten�i la declinul de v�rst� al popula�iei, aleg�torii din Hexagon au respins constitu�ia european� mai ales din teama c� vor fi sufoca�i de imigran�i. Din acela�i motiv, intrarea Rom�niei �i a Bulgariei �n UE este privit� cu suspiciune.
�n prezent, cele mai draconice legi �i restric�ii antiimigra�ioniste s�nt aici, �n �ara care are nevoie de tineret ca de s�nge proasp�t. Lec�ia Spaniei, Portugaliei �i a Italiei, care au deschis pe fa�� sau pe u�ile din spate intrarea milioanelor de rom�ni, cre�tini, civiliza�i, califica�i, vorbitori de limb� romanic�, nu se prinde. Dup� ce guvernul spaniol recunoa�te valoarea rom�nilor care au trecut de la c�p�unit la lucrul �n uzine, dup� ce nem�ii primesc cu bra�ele deschise personal sanitar, mediu �i superior calificat �n Rom�nia, dup� ce Irlanda a devenit o adres� cunoscut� de rom�nii dornici de munc� �n str�in�tate, pe Sena, din p�cate, r�sun� �nc� strigarea vechilor osta�i: Garda moare, dar nu se pread�!
|
Autentificare
