Du�manul patruped
• c�inii comunitari reprezint� o problem� �i pentru locuitori �i pentru autorit��i • �n 2005, peste 1.000 de persoane au suferit de pe urma mu�c�turilor • anul trecut, �n Piatra Neam�, au fost capturate 1.380 de patrupede, din care 1.148 au fost eutanasiate • societatea Salubritas a cheltuit peste un miliard de lei cu acestea • iubitorii de animale �i hr�nesc, dar nu �i asum� obliga�iile reale ale adopt�rii lor • C�inii f�r� st�p�n s�nt, pentru comunitatea din Piatra Neam�, o prezen�� ce nu poate fi ignorat�. Un argument este contravaloarea tratamentelor antirabice efectuate �n cursul anului 2005 la Spitalul Jude�ean de Urgen�� Neam� de c�tre nem�enii care au fost mu�ca�i de animale - 265,063 milioane de lei. Potrivit statisticilor medicale �ntocmite de cadrele medicale ale sec�iei Contagioase ale celei mai mari unit��i sanitare din jude�, din 1.213 persoane care au ajuns anul trecut aici dup� ce au fost atacate de animale domestice sau s�lbatice care i-au mu�cat sau zg�riat, 1.066 au necesitat administrarea tratamentului antirabic. Mai bine de un sfert dintre acestea, mai exact 277, s�nt copii. �i autorit��ile par dep�ite �n gestionarea situa�iei. S�nt cel pu�in trei motive care �ngreuneaz� mult demersurile societ��ii Salubritas care, �ntre alte activit��i, presteaz� �i servicii de ecarisaj: vidul de legisla�ie, interven�iile iubitorilor de animale - care �i admonesteaz� pe angaja�ii implica�i �n activitatea de ecarisaj, �i nep�sarea proprietarilor de c�ini, fiind vorba mai ales despre pietrenii care locuiesc la case �i care nu iau m�suri suficiente pentru a-�i �ine patrupedele �n ograd�. De c��iva ani, se vorbe�te despre faptul c� patrupedele s�nt desc�rcate din camioane venite de prin alte localit��i ale ��rii, �n zonele m�rgina�e ale municipiului. �ns�, p�n� acum, aceste informa�ii nu au putut fi verificate.
Statistici sumbre
Potrivit reprezentan�ilor Salubritas, �n anul 2005, au fost captura�i 1.380 de c�ini comunitari �i, dintre ace�tia, doar 2 au fost adopta�i, 14 - revendica�i de proprietari, iar 216 - preda�i Asocia�iei „Prieten Credincios“. Majoritatea - 1.148 - au fost euthanasia�i, incinerarea fiind f�cut� la Protan Bucure�ti - filiala Roman. �n luna ianuarie a acestui an, au fost prinse 43 de patrupede, 30 fiind euthanasiate.
Costurile pentru gestionarea situa�iei c�inilor vagabonzi, �ncep�nd de la prinderea acestora, g�zduirea, tratarea, hr�nirea, termin�nd cu incinerarea, se ridic� la circa 900 mii de lei/ c�ine. Asta �nseamn� c�, anul trecut, pentru gestionarea situa�iei acestor animale, Salubritas a cheltuit peste un miliard de lei. O cot� ridicat� �n aceste cheltuieli este reprezentat� de incinerare, potrivit contractului �ncheiat cu societatea roma�can�, aceasta fiind calculat� �n func�ie de greutatea patrupedelor �i fixat� la doi euro/ kg. La momentul actual, padocurile societ��ii Salubritas, amenajate l�ng� Depozitul Ecologic, au o capacitate de g�zduire insuficient�, de 40-50 de locuri.
Pietrenii au reclamat, deseori, prezen�a �n num�r mare a c�inilor comunitari �n anumite zone ale municipiului, chiar �n zona central� (�n apropierea sediului Inspectoratului �colar, a Muzeului de Istorie, a blocului turn din zona Ozana). De asemenea, numero�i pietreni au sesizat prezen�a numeroas� a patrupedelor �n zona Carpa�i �i pe Calea Romanului.
Managementul De�eurilor las� c�inii fl�m�nzi
O surs� de hran� pentru c�inii comunitari s�nt gunoaiele depozitate, la momentul actual, �n containere deschise. Exist� temerea c�, odat� cu eliminarea acestora, prin derularea proiectului privind Managementul De�eurilor care va implica folosirea containerelor �nchise ermetic, dispari�ia acestei surse de hran� ar putea conduce la cre�terea agresivit��ii animalelor. Cu toate acestea, Mihaela Stoica, viceprimar al municipiului Piatra Neam�, sus�ine c�, �n general, hrana este furnizat� de c�tre diver�i cet��eni: „Exist� o fals� percep�ie �n ceea ce prive�te protejarea c�inilor. Oamenii le pun m�ncare - chiar �n fa�a casei mele, �n curtea unei alte case, este o c��ea cu 4 pui c�reia diverse doamne �i aduc hran� - dar nu se g�ndesc la ceea ce �nseamn�, de fapt, grija pentru aceste animale. Dac� vor, �ntr-adev�r, s� adopte ace�ti c�ini, trebuie s� se ocupe de vaccinarea, inclusiv antirabic�, �i de sterilizarea lor. Altfel, vor continua s� se �nmul�easc�. Pe de alt� parte, la momentul actual, legisla�ia nu prevede amendarea celor care adopt� c�ini doar pentru a-i sc�pa de euthanasiere, dup� care le dau drumul, �napoi, pe str�zi. Am discutat cu cei de la Salubritas, pentru c� se impune o m�rire a capacit��ii padocurilor �i o intensificare a ac�iunilor de prindere a c�inilor“.
|