„Nu astept�m solutii miraculoase din parte guvern�rii, dar ne-am dori un dialog real si constructiv“
• interviu realizat cu Serban Str�til� • Reporter: Ce presupune, ca �ndatoriri, dar si ca perspective, noua functie din cadrul grupului industrial de productie si comercializare a tricotajelor ASTRICO Nord-Est?
Serban Str�til�: �ncep�nd cu luna martie 2010 am fost desemnat de c�tre colegii din Consiliul Director al ASTRICO Nord-Est s� reprezint aceast� asociatie �n relatia cu partenerii nostri si cu autorit�tile publice. Cred c� ar trebui explicat pe scurt ce �nseamn� ASTRICO NE. S�ntem o asociatie a produc�torilor de fire si tricotaje din care fac parte �n acest moment opt agenti economici din judetele Neamt, Iasi, Botosani si Bac�u. Nu s�ntem un patronat, ci un grup industrial de productie si comercializare a tricotajelor, cu o capacitate anual� de circa 3.000.000 produse tricotate pentru femei, b�rbati si copii. Cumulat, cifra de afaceri a membrilor asociatiei a fost de cca 50 milioane euro �n 2008, iar �n cele opt societ�ti �si desf�soar� activitatea peste 1.500 de angajati.
Am initiat aceast� form� de asociere pentru a putea colabora mai bine �ntre noi, pentru a fi un partener mai puternic �n relatia cu autorit�tile si cu potentialii clienti si pentru a deveni, �n perspectiv�, o platform� pentru transfer tehnologic.
Formula de conducere este una colegial�, nu avem �n acest moment functii executive retribuite. Fiecare membru al asociatiei pune la dispozitie, �n m�sura posibilit�tilor, resursele umane si materiale necesare.
Rep.: Unde vorbim de aspecte economice, ne lovim inevitabil de criz�. Cum resimte industria textil� criza economic� si, vorbind despre criz�, c�t este ea real� si c�t este „imaginatie“?
S.S.: Recesiunea economic� este resimtit� �n �ntreaga societate rom�neasc� si mai cu seam� �n regiunea de NE a Rom�niei, una dintre cele mai s�race din Uniunea European�. Judetele din Nord Est s�nt, din p�cate, „fruntase“ la somaj. Numai �n judetul Neamt, num�rul somerilor s-a dublat �ntr-un an, 2009, ajung�ndu-se la peste 17.000 de someri. Industria textil�, alt�dat� o ramur� traditional�, se confrunt� de ani de zile si cu greut�ti specifice, generate de concurenta neloial� a produselor provenite din China si din alte zone asiatice, dar si de unii factori interni, cum ar fi: distrugerea bazei de materii prime, ineficienta autorit�tilor �n oprirea evaziunii �n vam� sau controlul originii si calit�tii produselor. Nici la capitolul „educatie pentru munc�“ si productivitate nu st�m foarte bine, multi dintre angajati si angajatori fiind �nc� tributari expresiei „noi ne facem c� muncim, voi v� faceti c� pl�titi“.
Rep.: Se �ntrevede „luminita de la cap�tul tunelului“ sau ne mai asteapt� �nc� o perioad� lung� cu somaj si dificult�ti financiare?
S.S.: Chiar dac� unii �nalti responsabili din tar� au spus c� s-a terminat recesiunea, eu nu s�nt la fel de optimist. Am citit statisticile de �nceput de an care arat�, �n mod clar, sc�deri ale consumului populatiei europene la toate categoriile de produse. De exemplu, �n domeniul textil-�mbr�c�minte, �n t�rile �n care s�nt si principalii nostri clienti (Franta, Germania, Italia, Spania, Belgia) v�nz�rile au fost mai reduse cu cca 7-12% fat� de sf�rsitul lui 2008. �n Rom�nia va fi mult mai greu pentru c� abia din acest an se vor lua (probabil) m�suri de reducere a cheltuielilor bugetare ce vor duce, din p�cate, si la pierderea multor locuri de munc�. Vor fi si dificult�ti financiare generate de imensele credite care s-au contractat si se contracteaz� zilnic de stat, dar care nu se reg�sesc �n economia real�, ci �n plata obligatiilor sociale si salariale.
„Solutiile anti-criz� nu pot veni de la un functionar dintr-un minister“
Rep.: �ntreprinderile private se reg�sesc �n ceea ce a fost numit „programul anticriz�“ al guvernului Boc?
S.S.: Nemajorarea unor taxe (cota unic� si TVA) nu cred c� poate fi considerat� ca o m�sur� activ� anticriz�. M�suri gen „prima cas�“ sau „programul rabla“ si „casa specialistului“, desi generoase ca intentie, nu rezolv� problemele de fond ale economiei. Desi s-a vorbit de reducerea a sute de taxe, v� invit s� vedeti ce s-a redus si veti constata c� �n proportie cov�rsitoare e vorba de taxe de care nici nu ati auzit si care se adresau unor domenii foarte �nguste. Din p�cate, cele care �ntr-adev�r �i afecteaz� pe agentii economici nici nu s-au redus, nici nu s-au eliminat, dimpotriv� s-au m�rit pe alocuri. Ca si asociatie am participat numai �n ultima perioad� la dou� �nt�lniri cu reprezentanti guvernamentali si am propus o serie de m�suri care s�nt relativ simplu de �ndeplinit: eliminarea impozitului forfetar, eliminarea taxei radio-tv pentru societ�tile care nu detin aparate, tratament egal �ntre persoane fizice si juridice �n privinta regimului taxelor si sanctiunilor, reducerea contributiei CAS etc. Nu astept�m solutii miraculoase din partea guvern�rii (indiferent cum s-ar numi) dar ne-am dori un dialog real si constructiv, pentru c� solutiile anti-criz� nu pot veni de la un functionar dintr-un minister, oric�t de bine preg�tit ar fi acesta, ci din experienta celor care de dou�zeci de ani alimenteaz� �n mod constant si corect bugetele de stat si de asigur�ri sociale si de s�n�tate.
Industriasii, �mpreun� cu autorit�tile locale si institutiile de �nv�t�m�nt si cercetare vor trebui �n viitor s� creeze acel sistem al „polilor de competitivitate“ care functioneaz� de ani de zile �n t�ri precum Franta, Germania, Marea Britanie. Prin aceste structuri, cu sprijin guvernamental, s-ar putea promova transferul de noi tehnologii care s� permit� industriei rom�nesti s� supravietuiasc� �n contextul competitiei foarte dure din prezent. Bine�nteles, dac� lucrurile se vor derula cu bun�-credint� si competent�, din partea tuturor factorilor implicati. Noi, ca produc�tori, ne manifest�m toat� deschiderea �n a contribui cu experienta si resursele noastre la g�sirea solutiilor de dep�sire a dificult�tilor si de consolidare a societ�tii democratice. Numai s� fim ascultati si respectati.
|
Autentificare
