PELERIN PE LA V�RATEC

• dacďż˝ pentru multi Pastele a devenit o sďż˝rbďż˝toare comercialďż˝, la mďż˝nďż˝stiri viata monahalďż˝ pďż˝strezďż˝ nealteratďż˝ latura religioasďż˝ a zilelor sfinte • un periplu reportericesc de cďż˝teva ceasuri la Mďż˝nďż˝stirea Vďż˝ratec ne-a dus ďż˝ntr-o lume de liniste spiritualďż˝, cu rďż˝nduieli bisericesti ce se respectďż˝ de veacuri • cďż˝lugďż˝ritele fac ultimele pregďż˝tiri pentru marea sďż˝rbďż˝toare a ďż˝nvierii Domnului •

Mai sďż˝nt cďż˝teva zile pďż˝nďż˝ la Paste si majoritatea oamenilor au intrat ďż˝n febra pregďż˝tirilor pentru marea sďż˝rbďż˝toare. Este o perioadďż˝ ďż˝n care se pune accent deosebit pe aprovizionare, ďż˝n magazine se circulďż˝ cu cďż˝rucioarele de cumpďż˝rďż˝turi „barďż˝ la barďż˝“, la fel de mare aglomeratie este si pe trotuare si pe stradďż˝. Mielul, ouďż˝le, cozonacii si pasca sďż˝nt subiectele favorite, se fac planuri pentru minivacantďż˝, se cumpďż˝rďż˝ cadouri ďż˝n numele Iepurasului de Paste, sďż˝rbďż˝toarea a devenit mai mult una comercialďż˝. Nu sďż˝nt prea multi cei care mai au timp sďż˝ mediteze si la semnificatia spiritualďż˝, ďż˝ntristďż˝ndu-se pentru patimile Mďż˝ntuitorului Iisus Hristos, participďż˝nd alďż˝turi de preotii din bisericile de mir la urcusul duhovnicesc spre ďż˝nviere. Doar mďż˝nďż˝stirile reusesc sďż˝ pďż˝streze nealteratďż˝ latura religioasďż˝ a sďż˝rbďż˝torii si numerosi pelerini aleg sďż˝-si primeneascďż˝ sufletele ďż˝n sfintele lďż˝casuri, atrasi de liniste si de frumusetea peisajelor primďż˝vďż˝ratece. Un astfel de loc este si Mďż˝nďż˝stirea Vďż˝ratec, unde natura s-a trezit la viatďż˝ dupďż˝ o iarnďż˝ lungďż˝ si grea. Nu s-au anuntat ďż˝n acest an oaspeti deosebiti, dar ca ďż˝ntotdeauna, Sďż˝ptďż˝mďż˝na Mare este o perioadďż˝ ďż˝n care cďż˝lugďż˝ritele obstii participďż˝ la rďż˝nduielile bisericesti specifice, iar ďż˝n restul timpului se ocupďż˝ de ultimele retusuri ďż˝n ceea ce priveste curďż˝tenia. Profitďż˝nd de vremea frumoasďż˝, zilele trecute au acordat atentia cuvenitďż˝ rondurilor de flori si arbustilor ornamentali.

Liniste si smerenie

Chiar la intrarea ďż˝n curte se descďż˝rcase pďż˝mďż˝nt negru si ďż˝ngrďż˝sďż˝mďż˝nt natural care erau transportate pďż˝nďż˝ la straturi cu ajutorul cosurilor ďż˝mpletite din nuiele. Pe rďż˝zoare se plantau lalele, ghiocei, albďż˝strele, primele flori ale primďż˝verii. Era o atmosferďż˝ plinďż˝ de calm, iar timpul pďż˝rea cďż˝ stďż˝ ďż˝n loc. Se lucra ďż˝n liniste, smerit, fďż˝rďż˝ nici o vorbďż˝ de prisos, si impresionati de tabloul desprins parcďż˝ din altďż˝ lume, cďż˝tiva turisti strďż˝ini filmau si fďż˝ceau fotografii. Mďż˝icutele nu ridicau privirea din pďż˝mďż˝nt, pďż˝reau cďż˝ nici nu observďż˝ ce se ďż˝ntďż˝mplďż˝ ďż˝n jurul lor. Douďż˝ pisici albe se hďż˝rjoneau pe o bancďż˝, la soare, lďż˝ngďż˝ bisericďż˝. Cu cďż˝inii e altďż˝ poveste, ei nu sďż˝nt bineveniti ďż˝n acest spatiu. O mďż˝icutďż˝ ne mďż˝rturiseste cďż˝ maidanezii au ďż˝nceput sďż˝ creeze probleme ďż˝n mďż˝nďż˝stire. „Vin de prin sat. Ne iau papucii de pe la usi, fustele de pe sďż˝rmďż˝... Sďż˝nt maici bďż˝trďż˝ne care le mai dau de mďż˝ncare si din cauza asta nu mai scďż˝pďż˝m de ei. Am cďż˝utat sďż˝-i prindem, ďż˝ncercďż˝m sďż˝-i ducem la vreo stďż˝nďż˝, nu le facem nici un rďż˝u. Dar nu avem cum proceda altfel. Ati vďż˝zut dumneavoastrďż˝ vreun cďż˝ine pe la Sihďż˝stria?“, ďż˝ntreabďż˝ maica, preocupatďż˝ de problemďż˝. Din timp ďż˝n timp prin curte trec vizitatori din Neamt, din alte colturi ale tďż˝rii, ori chiar de peste hotare. Se ďż˝ndreaptďż˝ spre bisericďż˝ sďż˝ se ďż˝nchine, si aprind lumďż˝nďż˝ri afarďż˝, ďż˝n locul special amenajat. Se roagďż˝ si la mormďż˝ntul Sfďż˝ntului Cuvios Iosif din incinta lďż˝casului, locul fiind marcat de o placďż˝ de marmurďż˝. Sfďż˝ntul a fost canonizat ďż˝n 2008, ďż˝mpreuďż˝ cu alti opt cuviosi pďż˝rinti trďż˝itori ďż˝n Muntii Neamtului, fiind sďż˝rbďż˝torit de atunci ďż˝n fiecare an pe 16 august. O inscriptie aminteste cďż˝ Sfďż˝ntul de la Vďż˝ratec a fost fondatorul si duhovnicul mďż˝nďż˝stirii, si cďż˝ a trecut la cele vesnice ďż˝n 28 decembrie 1828. La cďż˝pďż˝tďż˝iul mormďż˝ntului sďż˝nt puse flori proaspete, iar o candelďż˝ arde sub chipul pictat pe zid.

Zile de post aspru

Vizitatoriii se opresc si la chioscul din pridvorul bisericii, sďż˝ lase un acatist ori un pomelnic pentru morti, sďż˝ cumpere lumďż˝nďż˝ri sau ceva care sďż˝ le aminteascďż˝ de vizita la mďż˝nďż˝stire. Sďż˝nt expuse icoane, mďż˝tďż˝nii tip brďż˝tďż˝ri, cďż˝rti de rugďż˝ciuni, chiar si cďż˝rti de colorat icoane, pentru copii. Se vďż˝nd si frumoase ouďż˝ ďż˝ncondeiate, la 8 lei bucata. Nu se fac la Vďż˝ratec, se aduc de pe la Sucevita. Dupďż˝ un cuplu care cere iconite cu Sfďż˝ntul Paisie, se apropie o bďż˝trďż˝nďż˝ care vrea o cartelďż˝ pentru telefonul mobil. Nu are noroc, s-au terminat. Femeia se cainďż˝ cďż˝ nu poate vorbi cu bďż˝iatul plecat ďż˝n strďż˝inďż˝tate. Ea stďż˝ la mďż˝nďż˝stire ďż˝n perioada sďż˝rbďż˝torilor. Multi pelerini cautďż˝ adďż˝post la Vďż˝ratec, dar arhondaricul mďż˝nďż˝stirii e plin, mai sďż˝nt cazati acolo si cďż˝tiva muncitori care lucreazďż˝ la o casďż˝. Ar mai fi locuri pe la casele maicilor. Pretul cazďż˝rii se negociazďż˝ si poate merge pďż˝nďż˝ la 20-30 de lei pentru o zi, ne spune o maicďż˝ ďż˝n vďż˝rstďż˝. Ea lua zece lei, vara, dar acum are 80 de ani si nu mai poate primi oaspeti, desi are casa goalďż˝. Afarďż˝ e ďż˝ncďż˝ frig, si ďż˝n camere trebuie fďż˝cut foc. Mai e si problema mďż˝ncďż˝rii, ea se descurcďż˝ cu ce poate, altii sďż˝nt mai pretentiosi. „Multi turisti merg acum la pensiunile din jur, acolo gďż˝sesc toate conditiile“, ne mai spune cďż˝lugďż˝rita. ďż˝n curtea ei robotesc douďż˝ femei, fac straturile de flori. Una ne spune cďż˝ au venit de la Durďż˝u numai pentru o zi, au venit sďż˝ o ajute pe maica bďż˝trďż˝nďż˝ la curďż˝tenie, cďż˝ stau la ea pe timpul verii. Casele maicilor din jurul mďż˝nďż˝stirii strďż˝lucesc de curďż˝tenie, totul e vopsit, vďż˝ruit, ďż˝nnoit. E multďż˝ liniste. Spartďż˝ din cďż˝nd ďż˝n cďż˝nd de vreun cďż˝ntat de cocos. ďż˝n curti nu se vede miscare, doar pe alocuri vesminte negre puse la uscat. ďż˝n Sďż˝ptďż˝mďż˝na Mare se acordďż˝ o atentie deosebitďż˝ rďż˝nduielilor religioase, iar cďż˝lugďż˝ritele petrec mult timp ďż˝n rugďż˝ciune. Primele slujbe ďż˝ncep dis de dimineatďż˝ si ultimele se terminďż˝ tďż˝rziu ďż˝n noapte. Postul este mai aspru, masa se serveste o singurďż˝ datďż˝ pe zi, ďż˝n jurul orei 16, bucatele fiind gďż˝tite fďż˝rďż˝ ulei sau prďż˝jeli. Vineri se tine post negru, pentru cďż˝ ďż˝n aceastďż˝ zi a fost rďż˝stignit Mďż˝ntuitorul si jertfa sa trebuie respectatďż˝ prin ďż˝nfrďż˝narea trupului si pregďż˝tirea duhovniceascďż˝ a sufletului. Si biserica este ďż˝mbrďż˝catďż˝ ďż˝n haine cernite, este o perioadďż˝ de doliu, de tristete, care se terminďż˝ odatďż˝ cu ďż˝nvierea Domnului. Dupďż˝ slujba din noaptea de ďż˝nviere este obiceiul ca, ďż˝n jurul orei 4, sďż˝ se meargďż˝ la trapeza mďż˝nďż˝stirii pentru a gusta dintr-o felie de cozonac si a ciocni un ou rosu. Masa oficialďż˝ este programatďż˝ duminicďż˝ la amiazďż˝, iar la ora 14 se oficiazďż˝ slujba pentru ďż˝nvierea a doua. La Vďż˝ratec se mďż˝nďż˝ncďż˝ mai mult peste ďż˝n loc de carne, desi, pe la cďż˝sutele maicilor, pelerinii pot sďż˝ guste si carne de miel.

Prohodul Domnului - Vinerea Mare

Vinerea Mare este ziua de doliu a crestinďż˝tďż˝tii, pentru cďż˝ atunci a fost rďż˝stignit Mďż˝ntuitorul. De aceea, ďż˝n aceastďż˝ zi, ďż˝n orice bisericďż˝ de rit crestin din Roman si celelalte localitďż˝ti este singura zi ďż˝n care nu se oficiazďż˝ slujba Sfintei Liturghiei. Liturghia ďż˝nsďż˝si ďż˝nsemnďż˝ jertfďż˝ si se considerďż˝ cďż˝ nu se pot aduce douďż˝ jertfe ďż˝n aceeasi zi. De aceea, Vinerea Mare este si aliturgicďż˝, ďż˝n schimb, seara, se oficiazďż˝ Denia Prohodului, una dintre cele mai spiritualizate dar si importante denii. Mai ďż˝ntďż˝i, tinerii si bďż˝trďż˝nii, ďż˝n lant neďż˝ntrerupt trec pe sub masa plinďż˝ de flori, masďż˝ ce simbobileazďż˝ catafalcul Domnului. Pe ea este asternutďż˝ o fatďż˝ de masďż˝, de regulďż˝ pictatďż˝ bogat, cu punerea ďż˝n Mormďż˝nt a Mďż˝ntuitorului, precum si Evanghelia, ďż˝mpreunďż˝ cu Crucea. Apoi, preotii citesc Prohodul. ďż˝n mediul rural, deniile de joi si vineri au dobďż˝ndit o semnificatie aparte. Deniei celor 12 evanghelii i se mai zice Denia Bďż˝trďż˝nilor. Denia Prohodului este denumitďż˝ si Denia Tinerilor, pentru cďż˝ ea le place acestora prin „gimnastica“ pioasďż˝ pe care trebuie sďż˝ o facďż˝ trecďż˝nd de trei ori pe sub masďż˝.