 „Nu cred c� este moral s� se profite de o anumit� func�ie public� pentru a face afaceri cu statul sau cu institu�ii care gestioneaz� bani publici“
• interviu realizat cu senatorul PNL de Neam� �erban Str�til� Reporter: Care este opinia dumneavoastr� �n recenta disput� referitoare la politicienii afaceri�ti: este de preferat ca politicienii s� nu mai aib� nici o leg�tur� cu afacerile pe perioada mandatului sau s� fie l�sa�i s� fac� afaceri, dar s� fie controla�i la s�nge pentru ca s� nu se foloseasc� de func�ie pentru a ob�ine avantaje?
�erban Str�til�: Constitu�ia Rom�niei garanteaz� fiec�rei persoane dreptul la liber� ini�iativ�, de aceea cred c� orice demnitar, politician sau func�ionar public are dreptul de a fi ac�ionar sau asociat �ntr-o societate comercial�. Problema cea mai mare este aceea a conflictului de interese �i, de aceea, ar trebui s� existe reglement�ri mai clare �n privin�a domeniilor de activitate permise celor afla�i �n diverse func�ii. Nu cred c� este moral s� se profite de o anumit� func�ie public� pentru a face afaceri cu statul sau cu institu�ii care gestioneaz� bani publici. Din p�cate, s�nt mediatizate numai cazurile de �mbog��ire pe c�i dubioase, iar �ntreprinz�torii care �i-au construit de la zero o afacere onest� �i f�r� a beneficia de contracte grase pe bani publici s�nt mai cur�nd h�r�ui�i de birocra�ie dec�t aprecia�i de societate. Mie mi se pare stupid s� nu mi se permit� s� fiu administrator la propria firm� care nu deruleaz� nici un contract cu statul, �n timp ce domnul senator Iorgovan poate pleda pe bani grei pentru to�i infractorii de drept comun, iar func�ionari din ministere sau so�ii de demnitari c�tig� sute de milioane anual semn�nd prezen�a la consilii de administra�ie ale societ��ilor �i regiilor de stat. Totodat�, consider c� nu este moral ca, fiind �ntr-o demnitate foarte important�, s� participi la achizi�ia unor pachete de ac�iuni la societ��i de stat. A�i v�zut la ce a dus aceast� practic� a PSD �n jude�ul Neam�, unde numeroase societ��i au fost „�ngropate“ de membri marcan�i ai fostului partid de guvern�m�nt.
Rep.: Cum comenta�i faptul c� telefonul lui Dinu Patriciu a fost ascultat din 2003. Ca om de afaceri, crede�i c� telefonul dumneavoastr� a fost ascultat?
�.S.: Dac� ascultarea s-a f�cut �n baza unui mandat emis de procuror, a�a cum cere legea, nu ar fi nici o problem�. Dac� telefonul s�u a fost ascultat pentru c� era patronul unei companii foarte mari, care derula afaceri �i peste grani�� �i reprezenta o problem� at�t politic (ca membru marcant al opozi�iei), c�t �i economic, atunci nu este deloc �n regul�. V� amintesc c� s�nt �i al�i oameni de afaceri care au activat sau activeaz� �n domeniul petrolului, iar unii dintre ei, cum e domnul Ovidiu Tender, de exemplu, avea sprijin consistent de la fostul pre�edinte Iliescu �i chiar de la �efi ai serviciilor secrete. Din p�cate, �n Rom�nia nici m�car nu mai este un lucru surprinz�tor s� afli c� telefonul ��i este ascultat. Avem �n serviciile secrete oameni cu mentalitate kaghebist� �i, din p�cate, s�nt �i oameni politici cu aceea�i meteahn�, care se folosesc de aceste �nregistr�ri.
Poate c� �i telefonul meu a fost sau este ascultat. Problema celor care eventual s-ar putea ocupa cu acest lucru ar fi c� nu prea au ce folosi din aceste �nregistr�ri. Eu n-am afaceri mari, nu fac jocuri politice �i, �n consecin��, nu reprezint o atrac�ie pentru ei. Singurul lucru care m� intereseaz� este s� fac legi utile popula�iei, �n Parlament. Iar aceast� preocupare este plictisitoare pentru ei.
„�n contextul energetic actual, va trebui s� se reanalizeze urgent strategia ��rii noastre �n acest domeniu“
Rep.: S�nt motive s� ne �ngrijoreze gerul din perspectiva �ntreruperii furniz�rii de gaz metan?
�.S: Din fericire furnizarea gazului metan n-a fost �ntrerupt�, dec�t la unii mari consumatori. Cred c� din acest punct de vedere ministerul de resort �i, �n general, autorit��ile s-au descurcat destul de bine, cu toate c� s-a produs �i o sc�dere a presiunii la gazele din import. �n privin�a gazelor trebuie s� vedem �i c�t vom pl�ti pentru ele, fiindc� eu �nc� nu s�nt complet edificat. Oricum, �n contextul energetic actual, va trebui s� se reanalizeze urgent strategia ��rii noastre �n acest domeniu �i fie informat� c�t mai complet opinia public�. Din 2007, nu vor mai fi subven�ii la �nc�lzire si vor trebui g�site solu�ii urgente pentru modernizarea instala�iilor de producere �i distribu�ie a agentului termic. Cel pu�in �n Piatra -Neam� s-au identificat aceste solu�ii �i, �n cursul anului acesta, vor fi �i implementate.
Rep.: Au ap�rut acuze referitoare la privatizarea ARO. C�t vom mai continua s� auzim c� privatizarile f�cute sc�r�ie sau chiar s�nt pe l�ng� lege?
�.S: Din p�cate, probabil vom mai auzi, pentru c� �n Rom�nia multe privatiz�ri s-au f�cut pe criterii care n-au nici o leg�tur� cu legea. �n general, nu s-a urm�rit dec�t c�p�tuiala unora, care nici m�car n-au fost interesa�i de un profit pe termen lung, �n condi�ii de management corect. Ei au vrut doar s� se �mbog��easc� repede, iar de soarta societ��ilor pe care le-au achizi�ionat sau a oamenilor care lucrau acolo, evident c� nu le-a mai p�sat. A�a am ajuns s� avem o mare parte din uzinele rom�ne�ti distruse. �i aici putem g�si vinova�ii destul de u�or, dac� examin�m ni�te averi crescute peste noapte, din salarii de bugetari. Crede�i c� oameni ca Dan Ioan Popescu sau Adrian N�stase (�i ca ei mai s�nt �i al�ii) se puteau �mbog��i doar din salariul de ministru, ori de profesor universitar? PSD n-a f�cut privatiz�rile din dorin�a de a revitaliza ceea ce vindea, ci pentru alte motive, sugerate de consisten�a anumitor conturi din �ar� sau str�in�tate. �i urm�rile se v�d �i s�nt resim�ite de omul de r�nd �i de �ntreprinz�torii cinsti�i, care de ani de zile pl�tesc note de plat� care nu le apar�in.
Poate �i mai d�un�tor este faptul c� prin aceste contracte �ncheiate cu a�a-zi�i „investitori strategici“ s-a compromis �ns�i no�iunea de privatizare, induc�ndu-se opiniei publice ideea gre�it� c� oamenii de afaceri s�nt numai ni�te profitori ai noilor realit��i economice. Cred c�, dac� s-ar face lumin� �n marile e�ecuri din privatizare �i am vedea demnitari �i func�ionari condamna�i pentru faptele de natur� penal� comise, oamenii simpli ar putea face diferen�a �ntre adev�ra�ii oameni de afaceri �i ultra-mediatiza�ii miliardari „de carton“ care sfideaz� bunul-sim� �i minima etic� comercial�.
|
Autentificare
