Neveste „de export“
• 17 romaºcance „ºi-au pus pirostriile“ cu cetãþeni de altã naþionalitate • italienii ºi israelienii au fost preferaþii romaºcancelor, urmaþi de ciprioþi, japonezi ºi greci • 572 de cãsãtorii au fost oficiate la Starea civilã, anul trecut • 17 romaºcance au ales sã îºi uneascã destinele cu cetãþeni strãini, în 2005, an în care, în municipiu, s-au oficiat 572 cununii civile. Trei cãsãtorii, dintre cele mixte, s-au încheiat cu cetãþeni italieni, iar alte trei cu cetãþeni israelieni. Cîte doi cetãþeni greci, ciprioþi, japonezi, moldoveni din Basarabia ºi englezi ºi un francez ºi-au legat destinele tot de femei din municipiul Roman. „Aceste cãsãtorii se fac doar cu respectarea legii. Cetãþeanul strãin trebuie sã prezinte certificatul de naºtere în original, xerocopie dupã traducerea legalizatã a acestuia, adeverinþã de la ambasada sau Consulatul în România al statului din care provine, precum cã respectã legea statului respectiv ºi se poate cãsãtori cu o cetãþeancã din România. Cetãþeanul strãin trebuie sã mai aibã asupra sa ºi paºaportul, dupã care lasã o copie. Se mai dã o declaraþie pe proprie rãspundere, din care rezultã dacã a mai fost sau nu cãsãtorit. Noi verificãm cetãþeanul care este nãscut la Roman, dacã a spus sau nu adevãrul. Este obligatoriu ca unul din cei doi viitori soþi sã aibã domiciliul în Roman, pentru cã, altfel, nu se poate încheia aici cãsãtoria“, a precizat Veronica Cristea, ºefa Biroului Stare Civilã. Aceasta a precizat ºi circumstanþele în care se încheie astfel de mariaje. „Au existat ºi situaþii de cetãþeni români plecaþi în strãinãtate, de mai mult timp, care au renunþat la cetãþenie. ÃŽntre timp, s-au întîlnit cu aleasa inimii, care este romaºcancã ºi au venit sã se cunune la noi. O parte dintre cei cãsãtoriþi lucreazã de mai multã vreme în strãinãtate, au ºi copii ºi au venit în þarã sã-ºi legalizeze cuplul, alãturi de familie. Altã parte lucreazã împreunã, se cunosc de mai mult timp ºi, vãzînd cã se înþeleg, doresc sã-ºi legalizeze legãtura, mai ales dacã au venit pe lume ºi copii“, a mai spus Veronica Cristea.
Cele mai multe romaºcance care „îºi pun pirostriile“ cu cetãþeni strãini au vîrste cuprinse între 18 ºi 35 de ani, o parte cunoscîndu-ºi partenerii prin rubricile sau agenþiile matrimoniale. Altele, la muncã peste hotare. Aceste cãsãtorii au, adesea, „dezavantajul“ cã între femeia ºi bãrbatul care au ales sã-ºi împartã viaþa existã diferenþe foarte mari de vîrstã, bãrbaþii avînd chiar ºi peste 60 de ani. Femeile care se cãsãtoresc cu strãini sînt conºtiente de dezavantajul de a trãi departe de þarã ºi familie, dar acceptã aceste mariaje, în speranþa cã vor trãi mai bine. Cel mai adesea, însã, dupã cîþiva ani, aceste cupluri se desfac, din cauza diferenþei de vîrstã dintre cei doi.
În acelaºi timp la Starea civilã Roman au fost transcrise 39 de acte de cãsãtorie, în care partenerii s-au cãsãtorit în strãinãtate. Aºadar, 15 mariaje au avut loc în Italia, cinci în Turcia, trei în Germania, douã în Japonia, douã în Republica Elenã ºi cîte unul în Belgia, Serbia, Marea Britanie, Australia, Elveþia, Franþa ºi chiar în San Salvador.
|
Autentificare
