Neveste „de export“
• 17 roma�cance „�i-au pus pirostriile“ cu cet��eni de alt� na�ionalitate • italienii �i israelienii au fost prefera�ii roma�cancelor, urma�i de ciprio�i, japonezi �i greci • 572 de c�s�torii au fost oficiate la Starea civil�, anul trecut • 17 roma�cance au ales s� �i uneasc� destinele cu cet��eni str�ini, �n 2005, an �n care, �n municipiu, s-au oficiat 572 cununii civile. Trei c�s�torii, dintre cele mixte, s-au �ncheiat cu cet��eni italieni, iar alte trei cu cet��eni israelieni. C�te doi cet��eni greci, ciprio�i, japonezi, moldoveni din Basarabia �i englezi �i un francez �i-au legat destinele tot de femei din municipiul Roman. „Aceste c�s�torii se fac doar cu respectarea legii. Cet��eanul str�in trebuie s� prezinte certificatul de na�tere �n original, xerocopie dup� traducerea legalizat� a acestuia, adeverin�� de la ambasada sau Consulatul �n Rom�nia al statului din care provine, precum c� respect� legea statului respectiv �i se poate c�s�tori cu o cet��eanc� din Rom�nia. Cet��eanul str�in trebuie s� mai aib� asupra sa �i pa�aportul, dup� care las� o copie. Se mai d� o declara�ie pe proprie r�spundere, din care rezult� dac� a mai fost sau nu c�s�torit. Noi verific�m cet��eanul care este n�scut la Roman, dac� a spus sau nu adev�rul. Este obligatoriu ca unul din cei doi viitori so�i s� aib� domiciliul �n Roman, pentru c�, altfel, nu se poate �ncheia aici c�s�toria“, a precizat Veronica Cristea, �efa Biroului Stare Civil�. Aceasta a precizat �i circumstan�ele �n care se �ncheie astfel de mariaje. „Au existat �i situa�ii de cet��eni rom�ni pleca�i �n str�in�tate, de mai mult timp, care au renun�at la cet��enie. �ntre timp, s-au �nt�lnit cu aleasa inimii, care este roma�canc� �i au venit s� se cunune la noi. O parte dintre cei c�s�tori�i lucreaz� de mai mult� vreme �n str�in�tate, au �i copii �i au venit �n �ar� s�-�i legalizeze cuplul, al�turi de familie. Alt� parte lucreaz� �mpreun�, se cunosc de mai mult timp �i, v�z�nd c� se �n�eleg, doresc s�-�i legalizeze leg�tura, mai ales dac� au venit pe lume �i copii“, a mai spus Veronica Cristea.
Cele mai multe roma�cance care „�i pun pirostriile“ cu cet��eni str�ini au v�rste cuprinse �ntre 18 �i 35 de ani, o parte cunosc�ndu-�i partenerii prin rubricile sau agen�iile matrimoniale. Altele, la munc� peste hotare. Aceste c�s�torii au, adesea, „dezavantajul“ c� �ntre femeia �i b�rbatul care au ales s�-�i �mpart� via�a exist� diferen�e foarte mari de v�rst�, b�rba�ii av�nd chiar �i peste 60 de ani. Femeile care se c�s�toresc cu str�ini s�nt con�tiente de dezavantajul de a tr�i departe de �ar� �i familie, dar accept� aceste mariaje, �n speran�a c� vor tr�i mai bine. Cel mai adesea, �ns�, dup� c��iva ani, aceste cupluri se desfac, din cauza diferen�ei de v�rst� dintre cei doi.
�n acela�i timp la Starea civil� Roman au fost transcrise 39 de acte de c�s�torie, �n care partenerii s-au c�s�torit �n str�in�tate. A�adar, 15 mariaje au avut loc �n Italia, cinci �n Turcia, trei �n Germania, dou� �n Japonia, dou� �n Republica Elen� �i c�te unul �n Belgia, Serbia, Marea Britanie, Australia, Elve�ia, Fran�a �i chiar �n San Salvador.
|