Datoriile la b�nci cresc continuu
• la finele lui ianuarie 2010 nemtenii aveau debite de peste 131 milioane lei ron • datoriile s�nt mai mari dec�t la �nceputul acestui an • creditele totale se cifreaz� la 2,2 miliarde lei noi • putini s�nt cei care au reusit s� fac� economii n
Ianuarie 2010 a adus o oarecare schimbare �n comportamentul financiar al populatiei si mediului de afaceri din Neamt, dar nu �n sensul bun. Aceasta deoarece datoriile la b�nci au crescut considerabil fat� de luna precedent�, la nivel de judet fiind vorba de peste 10 milioane de lei noi. Dac� la �nceputul anului populatia si firmele la un loc datorau sistemului bancar circa 120 milioane de lei vechi, la �nceput de februarie debitele se cifreaz� la aproximativ 131 milioane ron. Acest lucru scoate �n evident� greut�tile pe care toat� lumea le resimte din cauza crizei financiare, acutizat� profund de perioada de iarn�, c�nd la toat� lumea se �nregistreaz� cheltuieli mai mari dec�t �n oricare alt� perioad� a anului. Unii au trecut mai usor peste greut�ti, dar altii s�nt �nglodati �n datorii. Acest lucru reiese din statistica lunar� �ntocmit� de Banca National� a Rom�niei cu creditele si debitele pe care nemtenii le �nregistreaz� �n b�nci la finele lunii ianuarie 2010. Din aceste date rezult� negru pe alb c� multi din cei care s-au �mprumutat �n nestire din b�nci acum nu-si mai pot acoperi ratele. Asta deoarece �mprumuturile totale �n lei si valut� se cifreaz� la 2,2 miliarde de lei noi, iar datoriile s�nt de 131 milioane.
Creditele �n valut�, c�t cele �n lei
�nceputul lunii �n curs i-a prins pe nemteni cu �mprumuturi �n lei de 1,24 miliarde (12.400 miliarde lei vechi). Din totalul sumei 1,15 miliarde lei s�nt credite curente iar 98 milioane (980 miliarde lei vechi) s�nt restante la plat�. �mprumuturile firmelor nemtene s�nt de circa 636 milioane lei, �n timp ce populatia a luat ceva mai putini bani din b�nci, adic� aproape 610 milioane noi. „Grosul“ de 576 milioane nu au fost investite de persoanele fizice �n locuinte, ci reprezint� valoarea creditelor de consum. Numai 13,5 milioane de lei s�nt banii contractati pentru locuinte �n timp ce diferenta de aproape 6 milioane a avut alt� destinatie. Nu toat� lumea s-a �mprumutat �n moneda national�, ci procentul este cam jumi-juma, totalul creditelor �n valut�, la finele lunii ianuarie 2010 este de 1,176 miliarde ron (11.760 miliarde de lei vechi). Se pare c� cei care au ales moneda str�in� s�nt ceva mai potenti financiar deoarece comparativ cu creditele �n lei, restantele la valut� s�nt mai mici cu dou� treimi. Din totalul banilor �mprumutati 1,142 miliarde s�nt credite curente, iar restantele se cifreaz� la 33,7 milioane lei ron. Din punct de vedere al titularului creditului rezult� c� persoanele fizice s-au �ndatorat aproape dublu fat� de mediul de afaceri din Neamt. Convertit �n moneda national� numai 423 milioane lei (4.230 miliarde vechi) au fost atrasi de mediul de afaceri, �n timp ce cea mai mare parte de peste 752 milioane ron (7.520 miliarde vechi) au intrat �n buzunarul persoanelor fizice. La fel ca si la �mprumuturile �n lei cea mai mare parte, 502 milioane noi (circa 5.000 miliarde vechi) au fost contractati cu titlu de credite de consum, si numai 228 milioane lei ron (2.280 miliarde lei vechi) din creditele �n moned� str�in� au fost �mprumutati pentru achizitionarea unei locuinte. Alti peste 15 milioane ron au fost luati �n alte scopuri.
Putini s�nt cei care fac economii
Aceleasi vremuri grele, grevate de �mprumuturi f�r� num�r si f�r� noim�, au f�cut ca putini s� fie cei care reusesc s� pun� ceva bani deoparte. Din leaf� sau din afaceri nemtenii �ncearc� s� fac� economii, bani pe care �i depoziteaz� �n b�nci. Totusi depozitele s�nt cu mult mai putin consistente dec�t creditele, dar important este c� exist�. La finele lunii ianuarie 2010 disponibilit�tile la vedere ale nemtenilor, �n lei, se cifrau la circa 342 milioane lei ron. Fat� de finele anului trecut depozitele au sc�zut cu 15 milioane lei, semn c� si cei mai stabili financiar dintre noi dau semne c� s�nt afectati economic. Din acesti bani 102 milioane apartineau diverselor firme, �n timp ce restul de circa 230 milioane noi s�nt economii ale persoanelor fizice. Altii au preferat s� fac� economii �n valut� si au acum �n b�nci 160 milioane de lei noi (mai putin cu 8 milioane fat� de finele anului trecut). Cea mai mare parte din aceste economii, 140 milioane de lei, erau �n conturile persoanelor fizice, �n timp ce agentii economici aveau valut� �n depozite bancare de numai 23,5 milioane de lei noi.
|