Povestiri de pescar speriat de copcďż˝

• sďż˝mbďż˝ta trecutďż˝ gheata pe lac mďż˝sura 15 centimetri • mai multi temerari si-au ďż˝ncercat norocul la copcďż˝ • lipsa trofeelor a fost suplinitďż˝ de un spectacol natural deosebit • zona lacului Bďż˝tca Doamnei, cu luciul de apďż˝ ďż˝nghetat, dezvďż˝luie peisaje minunate •

Sďż˝mbďż˝tďż˝, dupďż˝ „cďż˝ldurile cumplite“ de minus 25 de grade si ceva ninsoare de zilele trecute. Soare (cu dinti, aveam sďż˝ aflďż˝m mai tďż˝rziu). Mďż˝ ďż˝mpinge necuratu’ sďż˝ stric o vorbďż˝ la un prieten, pescar de soi, sďż˝ dďż˝m o raitďż˝ pe Bistrita. „Sďż˝ respirďż˝m aer curat“, vorba lui. Bun si aerul curat la plďż˝mďż˝nii plini de tabac dupďż˝ o sďż˝ptďż˝mďż˝nďż˝ de muncďż˝, mai putin bune privirile ucigďż˝toare ale neveste-mii cďż˝nd mďż˝ ďż˝ntorc acasďż˝ de la exercitiile astea respiratorii. Sďż˝ nu uit: dupďż˝ atďż˝tia ani de cďż˝snicie (fericitďż˝ zice ea soacrďż˝-sii, eu n-am curaj sďż˝ mďż˝ pronunt, cďż˝ a zis unul cďż˝ tot timpul se poate si mai rďż˝u) nu reusesc sďż˝ o conving cďż˝ nasul e uneori rosu de la ger. Poate cďż˝ pentru cďż˝ am ďż˝ncercat acest lucru si cďż˝nd erau vreo 30 de grade afarďż˝. Cu plus. Mďż˝ rog, sďż˝ nu-mi uit ideea. Ziceam cďż˝ mďż˝ puse necuratu’ sďż˝-mi sun prietenul sďż˝ iesim la respirat, iar pe el ďż˝l puse de acceptďż˝. Zis si fďż˝cut. ďż˝ntďż˝lnire la 8 si jumďż˝tate la pod la Cďż˝prioara. Fiecare ajunge cum poate. Eu nu pot decďż˝t tot cu nevastďż˝-mea cu masina, prilej de alte priviri care treceau prin mine ca niste sďż˝bii. Nici n-am avut curaj sďż˝ beau apďż˝ pďż˝nďż˝ cďż˝nd am ajuns la pod, de fricďż˝ sďż˝ nu ud tapiteria masinii, asa de drďż˝gostos m-am simtit privit.

Gheatďż˝ la mal

Jonctiune la ora stabilitďż˝, la locul stabilit, transfer rucsac (luat din obisnuintďż˝ cďż˝ sculele nu le mai stersesem de praf de prin septembrie). Plecďż˝m cu „tigaia“, alintul drďż˝gďż˝stos al prietenului meu pentru masina proprietate. Din spate privirile insistent drďż˝gďż˝stoase ale sotiei, ďż˝n fatďż˝ barajul de la Vďż˝leni, la vale de care ne propusesem sďż˝ ďż˝ncercďż˝m la chitici. Apropos de priviri, tot dupďż˝ anii ďż˝ia de cďż˝snicie n-am reusit sďż˝ o conving cďż˝ expresia „sďż˝-ti rupi un picior“ e metaforicďż˝ ďż˝ntre pescari. Ea mi-o zice tot din suflet. Oricum, ajungem la locul stabilit si ďż˝ncepem de cum am coborďż˝t din masinďż˝ sďż˝ suflďż˝m ďż˝n palme. Pe cer soare, dar la sol adia un vďż˝ntulet parcďż˝ fďż˝cut din lame Gilette. Aruncďż˝m ďż˝ntr-un sfor si ďż˝ncepem sďż˝ tropďż˝im cu aplecďż˝ciune. Tot pe loc, pe loc, pe loc, trec vreo douďż˝ ore, timp ďż˝n care n-am avut nici o trďż˝sďż˝turďż˝, n-am vďż˝zut nici o sďż˝riturďż˝, dar am respirat de ni s-au lipit nďż˝rile si am admirat sloiurile de gheatďż˝ de pe lďż˝ngďż˝ mal. Ca-n povestea cu drobul de sare ne apucase grija cďż˝ dacďż˝ l-om prinde pe ďż˝la mare n-o sďż˝-l putem da afarďż˝ cďż˝ o sďż˝ ne taie gheata firul. N-a fost cazul.

Acu’ o sďż˝ptďż˝mďż˝nďż˝ trďż˝gea

Dupďż˝ cele douďż˝ ore, ne hotďż˝rďż˝m sďż˝ campďż˝m mai la vale, cam pe unde a pus-o primďż˝ria de un cartier, „cďż˝ acolo vin apele din canalizare si e mai caldďż˝, poate picďż˝ vreun boistean“, explicatie pseudo-stiintificďż˝ a tovarďż˝sului de ... pescuit, la care datoritďż˝ „cďż˝ldurii“ de afarďż˝ n-am reusit sďż˝-i rďż˝spund decďż˝t cu un hďż˝mďż˝it aprobator. Deja visam la cďż˝ldura din masinďż˝ si m-am mai ďż˝mbunat cďż˝nd mi-a dat o gurďż˝ de vin, uitat prin rucsac de la alte partide de respirat. Cu ocazia asta am aflat cďż˝ mďż˝ ratase nevasta cu privirile pumnal, cďż˝ n-a curs vinul pe nicďż˝ieri. Ajungem si la locul cu pricina, dar pe malul gresit. Adicďż˝ la malul nostru gheata avea vreo trei-patru metri, pe malul celďż˝lalt, nu era, dar erau vreo trei tovarďż˝si de suferintďż˝. Am schimbat obisnuitele amabilitďż˝ti ďż˝ntre pescari (ďż˝ntrerupte doar de gďż˝ndul cďż˝ „dacďż˝ ďż˝stia or prins ceva, ďż˝mi rup sculele si le bag pe foc“), dupďż˝ care ne interesďż˝m dacďż˝ miscďż˝ ceva. „Acu’ o sďż˝ptďż˝mďż˝nďż˝ trďż˝gea, scoteau cďż˝te doi odatďż˝. Porcani“, ne-a rďż˝spuns unul dintre ei. Cum pďż˝rea cďż˝ vrea sďż˝ facďż˝ o regresie istoricďż˝ ďż˝n partidele de pescuit de pe Bistritďż˝ din Evul Mediu, l-am rugat sďż˝ deruleze mai pďż˝nďż˝ ďż˝n prezent. „Da’ acu’ ai luat ceva?“, l-am ďż˝ntrebat cu o voce apropiatďż˝ de frigutul aprig de afarďż˝. „Nic“, ne-a transmis el calmat subit. „Nici mďż˝car o trďż˝sďż˝turďż˝“, a completat si a luat-o din nou cu sďż˝ptďż˝mďż˝na trecutďż˝ cďż˝nd era plin locul de pescari si de pesti. Convinsi cďż˝ nici aici nu-i loc nici mďż˝car de aruncat, hotďż˝rďż˝m sďż˝ ne ďż˝ntoarcem trap sďż˝ltat la masinďż˝.

„Dau vreo sase la copcďż˝“

Ajunsi la „tigaie“ ne trezim priviti ironic de un sofer de microbuz. Alb. Microbuzul, dar si noi cďż˝nd ne ďż˝ntreabďż˝ sugubďż˝t dacďż˝ „ati ďż˝nghetat degeaba sau.... „Nu, pe bani“, i-am rďż˝spuns amabili. Vďż˝zďż˝nd cďż˝ ne-a necďż˝jit, ne-a dat un pont. „Vin de sus de la Sarata, lacul e ďż˝nghetat bocnďż˝ si am vďż˝zut cďż˝ dau vreo sase la copcďż˝“. Mai bine ne mai lua peste picior cďż˝ asa ne-a fďż˝cut sďż˝ plecďż˝m val-vďż˝rtej cďż˝tre locul cu pricina. Mai de curiozitate, mai de dorinta de a scoate tronsoanele de la undite sďż˝ dďż˝m si noi la copca pe care ne gďż˝ndeam cďż˝ o sďż˝ reusim sďż˝ o facem cu o lopďż˝ticďż˝ Lineman plasatďż˝ strategic de camaradul meu ďż˝n portbagaj. Pentru rďż˝me. Lopďż˝tica, nu portbagajul. Parcďż˝m pe lďż˝ngďż˝ baraj, la Bďż˝tca Doamnei, si o luďż˝m la picior. Cďż˝teva sute bune de metri, cu un vďż˝ntulet jucďż˝us ce sufla de parcďż˝ era ziua lui. Pontul se confirmďż˝. Cum trecem de poligon, ďż˝i vedem pe „copcari“. Vreo cinci-sase, la vreo 40 de metri de mal. Iutim pasul (poate iau ďż˝stia tot pestele) si ďż˝ncepem sďż˝ ne ďż˝ntrebďż˝m dacďż˝ o fi sigur sďż˝ coborďż˝m pe gheata ce pusese stďż˝pďż˝nire pe aproape tot lacul si trimitea ďż˝napoi sďż˝getile unui soare cu colti (ďż˝i iesise si mďż˝seaua de minte de dimineatďż˝). O feerie de luminďż˝, de nu stiai unde e cerul si unde lacul. Dilema cu coborďż˝tul pe gheatďż˝ am rezolvat-o rapid, vďż˝zďż˝nd cďż˝ unul dintre pescari cďż˝ntďż˝rea cam cďż˝t noi doi la un loc. Prietenul meu e mai rďż˝sďż˝rit decďż˝t mine, care ďż˝n jumďż˝tate dintre cazuri primesc fisa ďż˝napoi cďż˝nd urc pe cďż˝ntar, asa cďż˝ ne-am decis cďż˝ meritďż˝ sďż˝ riscďż˝m.

Groas�, groas�, dar cam p�r�ie

Dupďż˝ dezbateri seculare care au durat vreo cinci secunde hotďż˝rďż˝m sďż˝ coborďż˝m pe lďż˝ngďż˝ o barcďż˝ prinsďż˝ ca ďż˝ntr-un cleste ďż˝n gheatďż˝. Prietenul meu ďż˝n fatďż˝, cu miscďż˝ri de patinator profesionist, eu la doi pasi ďż˝n urma lui si dupďż˝ primul picior pus pe gheatďż˝ si la vreun metru mai jos. Gheata tinea, am avut confirmarea dupďż˝ ce m-am proptit temeinic cu tot sezutul de realitatea ei durďż˝ si rece. M-am ridicat cu greu gďż˝ndindu-mďż˝ cďż˝ nevasta nu bate cu parul, dar nu stii cďż˝nd te ajung blestemele ei. Mult mai atent, ne ďż˝ndreptďż˝m spre primii pescari, aflati la vreo 20 de metri de mal. Un flďż˝cďż˝iandru bďż˝tea de mama focului (era un frigut de Ajun de Crďż˝ciun si de aici expresia) cu un topor ďż˝n ďż˝ncercarea de a-i pregďż˝ti o altďż˝ copcďż˝ lui taicďż˝-sďż˝u, un mustďż˝cios ďż˝nfofolit pďż˝nďż˝ ďż˝n vďż˝rful nasului. Pďż˝zea un ciot de unditďż˝, ďż˝ntr-o copcďż˝ de vreo 15 centimetri ďż˝n diametru. O plutďż˝ usuricďż˝, de vreo sase grame, ďż˝nota lenesďż˝ printre cristalele de gheatďż˝ ferite din cďż˝nd ďż˝n cďż˝nd cu o lopďż˝ticďż˝ folositďż˝ de nevastďż˝ sďż˝ spumuiascďż˝ fierturile. Pestele nu trďż˝gea, de aici si zorul flďż˝cďż˝iandrului ce mďż˝nuia toporul sďż˝ facďż˝ o altďż˝ copcďż˝. Tocmai pretďż˝luiam grosimea stratului de gheatďż˝ (o schioapďż˝, ba chiar mai bine), cďż˝nd ne-a alarmat un tipďż˝t victorios scos de pescarul cel mai temerar, aflat la vreo 50 de metri de mal. Atďż˝rnat ďż˝n cďż˝rlig si arďż˝tat spre „omologare“ camarazilor de pescuit, un peste de vreo jumďż˝tate de kil se zvďż˝rcolea la capďż˝tul strunei. Pďż˝rea o rosioarďż˝ si, ďż˝ncďż˝lziti brusc, l-am abandonat pe mustďż˝cios sprintďż˝nd (vorba vine) spre un alt pescar. ďż˝l mai burduhďż˝nos, la vederea cďż˝ruia ne fďż˝cusem curaj sďż˝ coborďż˝m pe gheatďż˝. Desprins din povestile cu cazaci (de la ei era probabil si cďż˝ciula de blanďż˝ ce-i ďż˝nconjura fata rotundďż˝ si rumenďż˝), guverna vreo trei copci. Pe marginea lor, firmituri de mďż˝mďż˝ligďż˝, semn cďż˝ ďż˝ncercase sďż˝ ďż˝mbuneze pestii cu asa delicatesďż˝. ďż˝ntr-o sacosďż˝ de rafie, mai multe undite scurte, un topor si nelipsita strecurďż˝toare. N-a prea stat la vorbďż˝, cďż˝ tocmai ďż˝si strďż˝ngea bďż˝gďż˝jelul sďż˝ plece spre cel ce prinsese, asa cďż˝ am rďż˝mas noi sďż˝ ne zgďż˝im la copci. Poate am fi si pescuit, dar am auzit un vuiet. Curios, m-am uitat sďż˝ vďż˝d cine vroia sďż˝ aterizeze cu elicopterul, dar prietenul meu m-a „linistit“ cďż˝nd mi-a zis cďż˝ asa se aude cďż˝nd se crapďż˝ gheata. Asa se face cďż˝ la al doilea pocnet apocaliptic am tulit-o spre mal, cu o vigoare de care nu ďż˝mi mai aminteam din copilďż˝rie cďż˝nd ďż˝ncingeam cďż˝te un fotbal pe maidan. Restul pescarilor n-au pďż˝rut la fel de impresionati de pďż˝rďż˝ieli, dar m-am gďż˝ndit cďż˝ aveau simturile amortite de sejurul prea prelungit pe gheatďż˝. Oricum pentru o rosioarďż˝ de juma de kil, n-as fi rezistat mai mult de juma de minut ďż˝n mijlocul zgomotoasei „banchize“. Asa se face cďż˝ ne-am ďż˝ntors ďż˝n pas sďż˝ltat la masinďż˝ si am sters amďż˝rala unei zile de pescuit soldate doar cu respirat cu o ultimďż˝ ďż˝nghititurďż˝ de vin. La ďż˝ntoarcerea spre oras, ďż˝n timp ce copacii drapati de zďż˝padďż˝ defilau cuminti prin dreptul geamului, m-am gďż˝ndit cďż˝ oricum iarna nu-i ca vara, iar revansa, dacďż˝ s-o topi gheata, mi-o voi lua la varďż˝. Cďż˝nd sper mďż˝car sďż˝ fie cald. Si peste?