Pietrenii �n Europa
Generoas� cu publicitatea �nchinat� g�in�rilor care ne fac de r�s de-a lungul �i de-a latul continentului, presa aminte�te rareori c� exist� din fericire �i numero�i rom�ni inventivi, ingenio�i, curajo�i �i bine inten�iona�i, pu�i pe fapte mari (�i bune) �n Vest. Dac� ar avea cineva curiozitatea �i mijloacele necesare pentru a face un recens�m�nt al pietrenilor realiza�i �nainte ca Rom�nia s� fie admis� �n Uniunea European�, ar avea mari �i bune surprize. �n afar� de zecile de mii de muncitori �mpr�tia�i de la Budapesta la Lisabona �i Dublin, �n Occident lucreaz� sute de medici, ingineri, informaticieni, intelectuali pietreni cu �nalt� preg�tire.
Dou� dintre motivele invocate de cet��enii francezi c�nd au respins Constitu�ia UE au fost: teama de invazia m�inii de lucru din Est �i fuga capitalurilor c�tre noile ��ri primite �n Uniune. Se �n�elau cu privire la posibila n�val� a constructorilor rom�ni pe l�ng� „plombierul polonez“. Ei, muncitorii rom�ni care voiau s� se mute cu munca mai c�tre apus, s�nt deja aici. Iar c�t despre delocalizarea capitalurilor, toate posturile de televiziune din Hexagon �i marile ziare au f�cut o adev�rat� campanie vara trecut� �n jurul unui pietrean care, iat�, deschidea o �ntreprindere �n Fran�a.
Aici s-a votat o lege prin care antreprenorii de locuin�e s�nt obliga�i s� foloseasc� lemnul la cel pu�in 25% din materialele de construc�ie ale unei case. �ncep�nd din zonele muntoase, tot mai numero�i s�nt amatorii de case durate numai din lemn.
Pietreanul de care f�ceam vorbire mai �nainte a construit o fabric� �n apropiere de codrii de r�inoase din Morvan, pentru producerea acestor case, �n unitatea respectiv�, inaugurat� de cur�nd, lucr�nd ca speciali�ti mai mul�i rom�ni, ingineri �i muncitori. Surprinse de acest tip de delocalizare, �n sens invers, adic� de la est spre vest, mai ales c� deocamdat� avem de a face cu un unicat, presa �i televiziunea �i acord� �n continuare o aten�ie deosebit�.
�i acum �tirea de ultim� or�: �n timp ce la noi, la Piatra, aten�ia general� este atras�, pe bun� �i sf�nt� dreptate, de film�rile maestrului Copolla, postul de televiziune „France 3“ a trimis o echip� la Piatra Neam� �i la Izvoare, �n zilele de 17-20 ianuarie, pentru a realiza un reportaj despre locul de ba�tin� al inginerului pietrean care a realizat prima delocalizare (cite�te „prima fabric� de case construit� du un rom�n �n Fran�a“) de acest tip.
FOTO: Imagine din prima fabric� de case f�cut� �n Fran�a de un rom�n, pietreanul Hora�iu Pristavu
|