Loteria, reportul �i politica
• �n ultimii patru ani, frecven�a c�tigurilor la 6 din 49 s-a pr�bu�it, contrar legilor statisticii • de�i num�rul de variante jucate a r�mas constant, c�tig�torii s�nt de cinci ori mai rari dec�t �n perioada 1998-2000 • prin tehnica reportului, Loteria Rom�n� �i-a m�rit c�tigurile de 15 ori • poturi mari au fost „nimerite“ �n preajma evenimentelor politice • Lu�nd la puricat arhiva tragerilor Loto 6/49 pe ultimii opt ani se observ� c� la �nceputurile acestui joc cei care �i �ncercau norocul aveau mult mai mult� baft�, ei reu�ind s� ghiceasc� cele �ase numere norocoase aproape s�pt�m�nal. De exemplu, �n 1998 au avut loc 51 de extrageri, dintre care juc�torii au ghicit cele �ase numere norocoase de 40 de ori. Practic, �n 1998, nu a existat lun� f�r� c�tig�tor. Dimpotriv�, �n lunile iulie, august �i noiembrie s-a c�tigat s�pt�m�n� de s�pt�m�n�. �n 1999, din cele 52 de extrageri s-a c�tigat la prima categorie de 35 de ori. �i �n acest an, �n lunile februarie �i mai s-a c�tigat s�pt�m�nal. �ncep�nd cu anul 2000, norocul juc�torilor la 6/49 a �nceput s� scad� brusc: au avut loc 52 de extrageri, juc�torii reu�ind s� ghiceasc� doar de 14 ori combina�ia norocoas�. �n 2001, cele �ase numere norocoase au fost nimerite doar de cinci ori, de opt ori mai pu�in dec�t �n 1998. �n 2002, combina�ia norocoas� a fost ghicit� doar de �apte ori, �n 2003 – doar de �ase ori, �n 2004 – doar de �apte ori, iar �n 2005 – doar de �ase ori.
C�nd e report, Loteria �nregistreaz� c�tiguri fabuloase
„B�taia pe�telui“ la 6/49 o reprezint� prima categorie, acolo unde juc�torii trebuie s� ghiceasc� cele �ase numere extrase din urna cu cele 49 de bile. La categoriile a II-a �i a III-a se c�tiga de fiecare dat�. C�nd c�tigul la prima categorie este reportat, num�rul juc�torilor din s�pt�m�na urm�toare cre�te, la fel �i cel al variantelor �i sumelor de bani jucate. La tragerea de la Revelionul trecut, unde s-a pus la b�taie un report de aproape cinci milioane de euro, peste dou� milioane de rom�ni au jucat �n jur de �apte milioane de variante. �ncas�rile Loteriei Rom�ne au fost de peste 10 milioane de euro numai �n acest caz. Potrivit Regulamentului privind organizarea �i administrarea jocurilor loto, la capitolul V, art. 23 se precizeaz� c� minimum 40% din banii �ncasa�i intr� �n conturile Loteriei, minimum 40% intr� �n fondul de c�tiguri, iar 2% merg c�tre un fond special al Loteriei. Faptul c� din 52 de extrageri pe an juc�torii ghicesc cele �ase norocoase doar de 5-6 ori, restul c�tigului fiind reportat, nu poate dec�t s� bucure conducerea Loteriei Rom�ne, c�reia �i intr� �n conturi sume fabuloase.
Conducerea Loteriei, contrazis� de bilan�ul contabil
Conducerea Loteriei Rom�ne a fost �ntrebat� cum explic� faptul c� �n ultimii ani �ansele de c�tig ale rom�nilor la 6/49 au sc�zut drastic, de opt ori, �n contextul �n care num�rul juc�torilor �i al variantelor jucate a fost mai mare �n ultimii ani, c�nd au fost puse �n joc premii-record. „�n 1998, se jucau mai multe variante dec�t �n 2005. Astfel ca probabilitatea de a ie�i mai des o variant� c�tig�toare la categoria I era mult mai mare“, a r�spuns Adrian Albu, directorul de marketing al Loteriei, care �ns� nu a oferit �i cifre care s�-i sus�in� afirma�iile.
Pentru a vedea �n ce m�sur� pozi�ia exprimat� de conducerea Loteriei se sus�ine, am recurs la un calcul aproximativ, lu�nd drept referin�� anii 1999 �i 2004, extremele pentru care am g�sit, pe site-ul Ministerului Finan�elor, cifre privind veniturile totale ale Loteriei Rom�ne pe anul respectiv. �n 1999, la un venit de 273 de miliarde de lei �i la un pre� al variantei simple de 1.000 de lei, rezult� un num�r de 5,2 milioane de variante simple jucate, �n medie, pe s�pt�m�n�. �n anul 2004, veniturile au fost de 8.064 de miliarde, iar pre�ul variantei simple a fost de 30.000 de lei. Rezult� o medie de 5,17 milioane de variante simple jucate pe s�pt�m�n�, ceea ce contrazice afirma�iile Loteriei.
Asist�m a�adar la o sc�dere nesemnificativ� a variantelor simple jucate s�pt�m�nal, de numai 30.000. �n schimb, frecven�a c�tigurilor a sc�zut mult mai abrupt: �n 1999 s-a c�tigat �n 35 de s�pt�m�ni din 52, iar �n 2004 doar de �apte ori. Or, jocul a r�mas acela�i: se extrag tot 6 bile din 49.
Combina�ia nec�tig�toare se poate afla dinainte
Teoretic, reprezentan�ii Loteriei Rom�ne pot cunoa�te dinaintea extragerii varianta la 6/49 pe care nu a jucat-o nimeni. Toate casele de joc s�nt computerizate �i se �nchid, �n ziua tragerii, la pr�nz, la 13.30. Extragerea se transmite seara, la 18.50, �nregistrat sau �n direct. �n cele cinci ore distan�� dintre cele dou� momente, toate variantele jucate se pot centraliza �ntr-un computer, c�ruia apoi s� i se cear� s� g�seasc� varianta pe care nu a jucat-o nimeni. Num�rul maxim de variante ce pot fi jucate la 6/49 este de 13.984.000. Recordul de variante jucate este de aproximativ �apte milioane, adic� jum�tate, iar media, a�a cum am ar�tat, pu�in peste cinci milioane. Prin urmare, o distribu�ie statistic� rezonabil� recomand�, �n cazul unor extrageri lipsite de suspiciuni, c� minimum o treime dintre extrageri s� fie c�tig�toare, adic� �n jur de 17 ori pe an.
Loteria ca actor politic
Nu de pu�ine ori, Loteria Rom�n� a fost acuzat� ca „organizeaz�“ c�tigurile �n func�ie de evenimente politice. Patentul pare a fi urm�torul: �nainte de alegeri se �nregistreaz� reporturi fabuloase, astfel �nc�t oamenii s� aib� un motiv �n plus s� ias� din case, iar c�tigul este atribuit �n s�pt�m�na imediat urm�toare.
�n anul 2004, �n var�, au avut loc alegerile locale. �n duminica din 6 iunie, Loto 6/49 a pus la b�taie o sum� ce fusese reportat� vreme de 13 s�pt�m�ni. Nu s-a c�tigat la extragerea de alegeri, ci o s�pt�m�n� mai t�rziu, pe 13 iunie.
Pentru alegerile generale din 2004, �n duminica din 28 noiembrie, Loteria Rom�n� a f�cut mare tam-tam pe faptul ca marele c�tig la 6/49 nu �i-a g�sit st�p�n timp de tot 13 s�pt�m�ni. Potul s-a dat �ns� tot duminica urm�toare, pe 5 decembrie.
Un alt episod ce�os s-a consumat pe 19 octombrie 2003, �n duminica �n care rom�nii au fost chema�i la referendumul privind schimbarea Constitu�iei. Conform sondajelor comandate de PSD, rom�nii nu aveau nici un chef s� se prezinte la vot. Se acumulase un report tot de 13 s�pt�m�ni, �ns� s-a c�tigat pe 12 octombrie, cu exact o s�pt�m�n� �naintea referendumului. �n aceste condi�ii, Loteria Rom�n� a percutat exemplar �i a organizat, �ntr-un mod cu totul excep�ional, unic �n istoria institu�iei, o tragere special� pentru care a suplimentat fondurile de c�tig cu 38 de miliarde de lei �i a pus la b�taie 300 de Dacii, �n cadrul tombolei na�ionale „DA pentru Europa“. A�a s-a numit �i referendumul.
�ncep�nd cu anul 2001, jum�tate din profitul Loteriei Na�ionale este alocat, potrivit unei hot�r�ri a Guvernului N�stase, companiei na�ionale de Investi�ii, pentru finan�area programului „S�li de sport“. Guvernul T�riceanu aloca jum�tate din profitul Loteriei pentru Stadionul „Lia Manoliu“.
NOT�: Titlul apar�ine redac�iei
FOTO: P�tr��elele verzi reprezint� datele c�nd s-a c�tigat. Se observ� c� �n ultimii ani c�tigurile au sc�zut dramatic
|