„Nu-i mil�, ci crim� s� ierti un ucigas“
• „Nu-i mil�, ci crim� s� ierti un ucigas“ este crezul procurorului Nicolae P�una �n ceea ce priveste munca de criminalist • magistratul a iesit la pensie dup� aproape patru decenii de activitate • la final de carier� are satisfactii profesionale, dar si regrete • „Am crezut �n justitie si am luptat s� nu-i aduc nici un prejudiciu“, a declarat procurorul P�una • Dup� 38 de ani de magistratur� procurorul Nicolae P�una pleac� la pensie cu sentimentul datoriei �mplinite. Las� locul magistratilor mai tineri dup� o carier� de exceptie, care din p�cate se termin� cu unele regrete. „Este vorba de modul �n care se percepe �nf�ptuirea justitiei �n momentul de fat� de c�tre unii dintre factorii politici si a modului �n care se actioneaz� pe plan legislativ privind drepturile magistratilor. A fost un element la care am reflectat mult, desi pasiunea, d�ruirea pentru justitie, se vede �n munca de o viat�. Acum s�nt incertitudini create �n plan legislativ care m-au obligat s� iau decizia de a p�r�si sistemul prin iesirea la pensie“, spune Nicolae P�una. Numai �n Parchetul Judetean Neamt a lucrat peste 30 de ani, din care 10, �n perioada 1990 - 1999, a fost criminalist.
Pentru profesionalismul de care a dat dovad� Nicolae P�una a primit de la autorit�tile franceze o medalie suflat� �n aur, iar o scrisoare de recunostint� a fost expediat� de autorit�tile str�ine c�tre ministrul justitiei de la acea vreme, Ilie Botos.
�n fiecare an de activitate calificativele profesionale au inclus cuvinte cum ar fi seriozitate, capacitate de interpretare a probelor, profesionalism, competent�. Toat� viata si-a pus �n fat� numele si mai apoi functia. A fost recompensat cu Meritul Judiciar clasa I de c�tre presedintele Ion Iliescu. S�nt putine cuvinte pentru a sintetiza activitatea de patru decenii a unui magistrat, iar prin iesirea sa la pensie Parchetul Judetean pierde unul din cei mai buni profesionisti. „Am crezut �n justitie si am luptat s� nu-i aduc nici un prejudiciu“, acesta a fost mott-oul procurorului P�una �n �ntreaga sa carier� si c� „nu-i mil�, ci crim� s� ierti un ucigas“. Nu a uitat s� mentioneze faptul c� �ntotdeauna a lucrat cu ofitei de politie competenti, profesionisti si oameni de un mare caracter.
Caz unic
�n activitatea sa a avut cazuri grele, fiind primul procuror din care a trimis �n judecat� un inculpat, pentru crim�, f�r� a avea cadavrul. Totul s-a �nt�mplat �n localitatea Timisesti, �n anii ‘90 c�nd Constantin N. si-a ucis tat�. Pentru a-si proteja fiul, mama l-a ajutat, si �mpreun� au dus cadavrul pe malul apei. I-au dat foc, �ntr-o groap�, dup� care l-au acoperit cu p�m�nt. La o vreme au mutat cadavrul �ntr-o alt� groap�, chiar �n albia r�ului. Apa a ros malul si p�tura �n care a fost �ngropat cadavrul a iesit la suprafat�. At�t au g�sit criminalistii, numai p�tura, care corespundea cu cea pe care o descrisese inculpatul. S-a mers pe fir, �napoi, si criminalistii au dat de groapa �n care fusese ars cadavrul. Din umerii hainei, care erau relativ intacti, au fost recoltate probe de gr�sime, din care ulterior s-a stabilit grupa sanguin� a victimei. �n cele din urm� Nicolae P�una l-a inculpat pe t�n�r, dar pentru asta a c�utat �n arhiva Policlinicii din T�rgu Neamt date despre victim�. „Nu-si f�cuse analize niciodat�, nu aveam grupa sanguin� si am c�uat �n arhiv� p�n� �n anul 1969. Am g�sit cu greu o fis� din care rezulta c� ar fi avut grupa 0, cea care iesise din probele ADN recoltate din haina partial ars�. Pe baza acestor probe, chiar si �n lipsa cadavrului, inculpatul a fost condamnat la 25 de ani de �nchisoare. A fost unul din cele mai grele dosare din activitatea de criminalist“, a spus Nicolae P�una. Pentru asta, dar si pentru alte cazuri grele, procurorul a colaborat str�ns cu cea mai mare somitate �n materie de medicin� legal� din Moldova, profesorul Gheorghe Scripcaru, de la IML Iasi.
Un alt caz la fel de greu dar mult mai complex, a fost cel al studentilor ucigasi, Daniel Baciu si Andrei Vasile. Pentru multiple crime, jafuri si t�lh�rii cei doi au fost capturati si arestati �n anul 2000. Ulterior au fost condamnati la detentie pe viat�. Relat�rile lor s�ngeroase, sadismul cu care au ucus, dar si c�utarea cadavrelor de c�tre criminalisti au „r�pit“ anchetatorilor zile si nopti �n sir. Daniel Baciu „a sc�pat“ de pedeaps�, dup� ce si-a pierdut viata ca urmare a unei tentative esuate de evadare din arestul Politiei Neamt, �ns� Vasile Andrei a r�spuns si pentru uciderea celui de-al doilea taximetrist �mpuscat �n cap si �ngropat sub viaductul de la Valea Morm�ntului.
Anchete realizate �n tandem cu procurorii francezi
�n perioada c�t a lucrat �n cadrul structurilor de combatere a criminalit�tii organizate a avut dosare la fel de grele, unele si cu mai mult de 10 inculpati. Tot atunci a avut trei comisii rogatorii, pentru solutionarea unor dosare cu fapte s�v�rsite de nemteni �n str�in�tate. Una din acestea a fost cea din Franta. �n baza anchetei realizate de procurorul P�una 14 rom�ni, dintre care sase romascani au fost condamnati �n Franta pentru trafic de persoane si proxenetism la pedepse �ntre 3 si 10 ani de detentie. Ei au c�zut �n m�inile anchetatorilor francezi �n urma unei actiuni care a avut loc la �nceputul anului 2004. Pentru elucidarea tuturor aspectelor care tineau de anchet�, datorit� faptului c� at�t autorii, c�t si victimele erau rom�ni, la Parchetul Judetean Neamt a ajuns o comisie rogatorie din Franta. Dosarul a fost �naintat spre solutionare procurorului P�una. Magistratul nemtean a lucrat cu un comandant de politie francez si un comisar principal din Paris, pentru solutionarea unui amplu caz de proxenetism. Au fost �ncarcerati 14 capi de retele de trafic de persoane care �nlesneau practicarea relatiilor sexuale contra cost. Numai �n acea cauz� era circa 160 de victime, femei recrutate din Rom�nia, care erau obligate de proxeneti, toti etnici tigani, s� se v�nd� la Paris. Oficialii francezi au cerut si obtinut sprijin �n obtinerea de informatii privind recrutarea si transportul tinerelor �n str�in�tate, audierea victimelor revenite �n tar� si identificarea altor persoane care au avut tangent� cu retelele de trafic de persoane.
|