 Sobrietate �i minu�ie interpretativ� �ntr-un concert de calitate
Vineri seara, iubitorii muzicii simfonice din Piatra Neam� au avut ocazia s� fie din nou al�turi de muzica de bun� factur�, gra�ie concertului oferit de orchestra simfonic� a Filarmonicii de Stat „Mihail Jora“ din Bac�u, dirijat� de maestrul Ovidiu B�lan, care continu� astfel cu rigurozitate programul stagiunii ini�iate de Centrul pentru Cultur� �i Arte „Carmen Saeculare“ �i sus�inut� financiar de c�tre Consiliul Jude�ean �i Prim�ria Piatra Neam�.
�n programul concertului din aceast� lun� au figurat Concertul pentru vioar� �i orchestr� de Aram Haciaturian �i Simfonia a V-a, �n Re major, op.107, „Reforma“ de Felix Mendelssohn-Bartholdy, solist fiind violonistul Daniel Podlovschi.
Al�turi de �ostakovici, Prokofiev, Muradeli, Miaskovski sau Vissarion �ebalin, Haciaturian a reprezentat frontispiciul muzicii sovietice din 1930 �ncoace, chiar dac� recenziile ideologice caracterizau - sub influen�a inflexiunilor politice de sistem - muzica lor ca fiind „inexpresiv�, s�rac�, nearmonioas�, neclar�... confuz� �i discordant�, construit� pe disonan�e continue �i combina�ii de sunete care zg�r�ie auzul“. Mai mult, la 10 februarie 1948, Comitetul Central al PCUS a emis o rezolu�ie incriminatorie prin care to�i ace�tia erau acuza�i de „formalism, de tendin�e antidemocratice care s�nt str�ine poporului sovietic �i gusturilor sale artistice, amintind foarte mult de spiritul muzicii moderniste burgheze contemporane din Europa �i America“. Acuza�ia de decandentism a fost ornat� cu un program �n cinci puncte menit „s� amelioreze starea culturii muzicale sovietice“.
�i chiar dac� aceast� gre�eal� ideologic� a fost „reparat�“ printr-o scrisoare comun� �i, evident, de circumstan��, a grupului de compozitori, adresat� tovar�ului Stalin, lucr�rile n�scute anterior, sub influen�a decadentismului european, au continuat s� existe. Este �i cazul Concertului pentru vioar� �i orchestr� scris de Haciaturian �n 1940 pentru marele violonist David Oistrah, �n care se reg�sesc tr�s�turile fundamentale ale componisticii at�t de originale ale �nzestratului armean.
Cele trei p�r�i (Allegro con fermezza, Andante sostenuto �i Allegro vivace) pun �n valoare o sonoritate oarecum stranie �i o ritmic� extrem de elaborat� �i, din aceast� pricin�, dificil�. Particularit��ile scriiturii s�nt evidente �n suita de pasaje cromatice descendente ale orchestrei, �n contrapunctul uneori laborios, �n abunden�a dublelor corzi, �n intervalica preten�ioas�, �n folosirea surdinei la instrumentul solist sau �n structura original� a caden�ei, al c�rei incipit este subliniat de clarinet.
Fostul solist al Filarmonicii ie�ene, Daniel Podlovschi, a oferit o interpretare pe c�t de corect� pe at�t de pedant�, evit�nd spectaculozitatea ieftin� �i gratuit�, concentr�nd, �n schimb, mesajul sonor �ntr-o evolu�ie sobr� dar riguroas�. Conlucrarea cu aparatul orchestral a fost impecabil�, �n ciuda dificult��ilor tehnice de care aminteam. �n acela�i timp, ansamblul orchestral a dovedit de aceast� dat� mult� scrupulozitate �n coordonare.
Lucru observat, de altfel, �i �n interpretarea precis� a Simfoniei a V-a, �n Re major, op.107 „Reforma“ de Felix Mendelssohn-Bartholdy.
„Era foarte bine crescut, pu�in cam snob �i oarecum pedant c�nd a mai �naintat �n v�rst�“ - spunea Harold C. Schonberg despre Felix Mendelssohn-Bartholdy. „A dus o via�� tihnit� de familie, a avut o so�ie devotat�, s-a ocupat de copii �i s-a deosebit de ceilal�i burghezi �nst�ri�i ai vremii lui numai prin faptul c� �nt�mpl�tor a fost genial“.
Spre deosebire de celebrele simfonii „Italiana“ �i „Sco�iana“ - �n umbra c�rora pe nedrept este deseori a�ezat� - „Reforma“ este o crea�ie pe c�t de sobr� pe at�t de individualizat�. Motivele unor vechi coraluri protestante �i cele ale unor vechi c�ntece germane slujesc inten�iile unui programatism ideatic care subliniaz� tendin�a c�tre autonomia spiritului na�ional. Sub bagheta precis� a maestrului Ovidiu B�lan, orchestra simfonic� a filarmonicii b�c�uane a demonstrat acurate�e, precizie �i coeren�� �n exprimare �i, mai ales, un rafinat sim� al decup�rii planurilor dinamice.
�n totul, un concert care face cinste at�t muzicii propuse c�t �i celor care s-au str�duit a-i oferi o interpretare de �inut�.
|
Autentificare
