„No news, good news!“
Englezii au o zical�: „No news, good news!“ Mai pe vorba noastr�, dac� nu s�nt vesti �nseamn� c� vestile s�nt bune. Constatarea pleac� de la un am�nunt stiut nu numai de englezi, ci si de noi si de altii, c� vestile rele, stirile negative circul� iute. M� aflu de circa o s�pt�m�n� �ntr-o vacant� pe t�rmul mediteranean al Spaniei, mai exact la Barcelona. Metropola catalan�, capital� a unei regiuni importante a peninsulei iberice, se sprijin� pe zeci de kilometri de plaj� si asigur� turistului din mine confortul trebuitor. Adic� nu m� sup�r� nimeni, plaja e tinut� curat� de niste lucr�tori ai municipalit�tii discreti si eficienti, dincolo de pl�cerea de a te b�l�ci si a sta cu burta la soare, �mprejurimile si orasul ofer� zeci de motive de a le vizita. Ieri, de pild�, am vizitat Muzeul Picasso, contin�nd c�teva mii de lucr�ri, cele mai multe din tinerete, care preced perioada cubist�, cea care l-a f�cut celebru pe marele artist. Ei bine, am r�mas cu capul �ntors c�tre formidabilele portrete de pescari b�tr�ni, de o rar� expresivitate. Nu m-as mai fi deslipit de ele. Cine, ce demon al genialului artist, l-o fi �ndemnat s� se rup� de pl�cerea de a picta clasic? Erau, la acea vreme, prea multi „clasici“ �mi r�spund tot eu iar Picasso nu se suporta �ntr-o �nseriere. M� rog, nu despre delect�rile mele de vacant� vreau s� vorbesc aici, ci, asa cum �ncepeam acest articol, despre un lucru carea m-a pus pe g�nduri amintindu-mi de ?ara mea. Seara si dimineata devreme am urm�rit, pe canalele la care am acces din camera de hotel, cele mai multe spaniole dar si italiene, germane, franceze (dou�), apoi CNN, ce se mai petrece prin lume. Prima stire a fost, mult� vreme, �n toate emisiunile de stiri, cea legat� de incendiile din Grecia, amenint�nd chiar Atena. Mai nou se aduc detalii despre moartea senatorului Kennedy, ultimul mare politician din aceast� familie urm�rit� parc�, de la asasinarea presedintelui Kennedy, de un blestem. Apoi alegerile s�ngeroase din Afganistan, talibanii, vizita premierului israelian �n Anglia si alte t�ri europene, pentru a sensibiliza liderii expresivi ai lumii asupra chestiunilor care fr�m�nt� zona. Gripa, initial porcin�, mai nou poreclit� altfel, cu niste abrevieri ciudate, care face noi victime, inclusiv �n Spania. O supercup� fotbalistic� si un meci pe muchie de cutit al Fiorentinei, cu un Mutu �nlocuit �n repriza secund�, �n fata Sportingului din Lisabona. Sigur, nisipul m�runtit al unor stiri din toat� lumea. Nimic de la noi.
Am plecat din Bucuresti �n plin scandal al implic�rii domnului Mircea B�sescu, autointitulat om de afaceri si frate de drept al presedintelui t�rii, �n comertul cu arme. C� Mircea B�sescu se bag� �n toate nu e de mirare. Cu vreo dou� luni �n urm� salva de la moarte o livad� de piersici de pe litoral, �nsusindu-si 51 la sut� din ea. Inginerii �ia horticoli, conform spuselor fratelui presedintelui erau at�t de neajutorati �nc�t nici contabilitatea nu si-o puteau tine. Contra procentului majoritar, fiul fratelui presedintelui a fost plantat contabil peste acel valoros teren de vreo 70 de hectare. Iar hectarul la mare nu e c�nd mai lat si c�nd mai �ngust cum eronat crede ilustrul ministru Nit�, de la mici si mijlocii, ci e at�t c�t trebuie s� fie. De la piersici la �nzestrarea cu avioane si rachete e �ns� drum lung. �ntrebat de ce s-a asociat cu Mircea B�sescu, presedintele acelei companii de expozitii militare (punct de pornire al viitoarelor tranzactii) a r�spuns senin c� l-a luat pentru a deschide usi. Care e cea mai important� us� c�nd e vorba de decis cum trebuie tocati vreo 10 miliarde de euro? Simplu ca bun� ziua! Cea a presedintelui Consiliului Suprem de Ap�rare a T�rii! Cine e el ? Ei, asta -i bun�! Ei bine, cel putin c�t am butonat eu canalele de stiri la Barcelona, n-am v�zut nimic despre acest scandal si n-am v�zut nimic despre Rom�nia. Poate scandalul, pus �n c�rca „tonomatelor“ din pres�, s-a stins, transat fiind de o iesire public� a presedintelui. Nu-i nimic adev�rat, la la la, ha ha ha, tra la la. Ceea ce �n America ar fi r�sturnat lumea cu fundul �n sus, la noi devine �n trei zile banalitate si �nc� ceva voturi �n plus pentru domnul B�sescu.
Acum vreo 20 de ani, imediat dup� revolusie, am fost un timp corespondent pentru agensia spaniol� de stiri EFE. Subredacsia de la Viena - era perioada mineriadelor, a luptelor de strad� �n Bucuresti - considera stire utilizabil� pe flux doar cea care vorbea despre ciocniri soldate cu peste sase morsi. Dac� erau doar cinci trebuia s� m� las p�gubas. Neav�nd aici stiri despre Rom�nia, �nseamn� c� totul e bine. Oricum, n-a avut loc, Doamne fereste, vreun eveniment soldat cu peste sase morsi. Politica de la Bucuresti? S�ntem noi sar� membr� a Uniunii Europene si NATO, dar nu ne prea vedem. Ne b�tosim acas�, dar afar� chestiunile arz�toare ale lumii s�nt altele.
|