Agentul „albin�“ din Parcul National Ceahl�u
• cei sase angajati ai administratiei trebuie s� supravegheze activitatea de pe 7.742 de hectare, c�t m�soar� Parcul National Ceahl�u • CJ promite l�rgirea organigramei, desi acest lucru este interzis prin lege • p�n� la noi angaj�ri, conducerea administratiei vrea s� pun� �n practic� diverse programe pentru atragerea turistilor • Cei sase agenti de teren pe care �i are prinsi �n organigram� Serviciul de Administrare al Parcului National Ceahl�u se pot considera f�r� nici o retinere ca fiind „cei mai liberi“ angajati din judet, �ntruc�t fiecare are la dispozitie circa 1.200 de hectare de p�dure. Suprafata total� a parcului este de 7.742 de hectare. Dac� se tine cont c� legal, salariatii respectivi mai au dreptul si la libere, atunci suprafata pe care o au �n st�p�nire rangerii respectivi creste semnificativ. „Un agent de teren are �n grij�, asa cum reiese din calcule, peste o mie de hectare de p�dure. La acestea se mai adaug� sapte trasee turistice, plus drumul judetean pentru cur�tarea c�ruia action�m. De aceea cred c� unele deficiente care se mai �nt�lnesc �n masiv se justific�“, a fost declaratia pe care a dat-o Constantin Andras, seful Serviciului de Administrare al Parcului National Ceahl�u. Presedintele Consiliului Judetean Neamt a preferat s� se evite discutiile pe baza acestui subiect spinos si a dat asigur�ri c� se va preocupa de problema privind lipsa de personal �n perioada urm�toare, c�nd se va analiza organigrama serviciului, desi �ncadr�rile �n aceast� perioad� s�nt interzise prin legislatie.
Planuri m�rete pentru viitor
La c�teva s�pt�m�ni de la instalarea �n functia de sef al Administratiei Parcului National Ceahl�u, Constantin Andras si-a �ntocmit un plan de activitate pentru perioada urm�toare. Dup� cum a declarat Andras, �n luna august au trecut limita parcului 8.500 de turisti. „Prioritar pentru noi este conservarea biodiversit�tii si asigurarea accesului turistilor �n masiv. Desi �n parc s�nt angajati ai administratiei care supravegheaz� ceea ce se �nt�mpl� pe munte, am avut destule cazuri �n care turistii au l�sat �n urm� gunoaie si au fost situatii nepl�cute. Ne dorim pentru viitor o mai bun� colaborare cu institutiile care ne coordoneaz� activitatea - CJ, Consiliul Stiintific, Directia Silvic�, specialisti din cadrul administratiilor locale din zon� si din diverse institutii. Vrem s� colabor�m cu Serviciul Salvamont, pentru c� exist� numeroase situatii �n care ambele servicii �si desf�soar� activitatea si trebuie s� ne ajut�m reciproc. De asemenea, urm�rim s� ridic�m nivelul de preg�tire al personalului nostru si de aceea ne intereseaz� ca angajatii nostri s� participe la diverse schimburi de experient�“, a declarat seful PNC, Constantin Andras. �n perioada urm�toare, turistii care vor ajunge �n masiv vor fi solicitati s� completeze diverse chestionare, pentru a se contura o idee despre ceea ce �si doresc iubitorii muntelui s� g�seasc� �n masiv. Presedintele CJ Vasile Pruteanu i-a sugerat lui Constantin Andras s� se preocupe si de realizarea mai multor materiale informative care s� contin� date despre PNC, despre structurile de cazare etc, care s� fie distribuite �n tot judetul, astfel �nc�t oamenii s� stie la ce s� se astepte c�nd pornesc �ntr-o excursie pe Ceahl�u.
Putin� stiint�
Raza de zbor a albinei este de 3 kilometri. Aceast� suprafat� (2.826 hectare) trebuie s� asigure un cules bogat, �ntins pe toat� durata sezonului activ. Pe o vatr� nu se instaleaz� mai mult de 30 familii de albine, tin�nd seama c� o familie consum� �n decursul unui an apicol 90 kilograme de miere si 30 kilograme de polen. Amplasarea stupinei se face pe o vatr� care este �nsorit� prim�vara si toamna, departe de surse poluante, �n locuri linistite, departe de drumuri intens circulate si de ape curg�toare mari. Dup� alti autori, raza economic� de zbor �n jurul stupinei este de 2 kilometri, ceea ce practic corespunde la o suprafat� de 1.250 hectare. Din productia total� de nectar se ia �n calcul conventional numai o treime, stiut fiind c� �n cursul unui sezon apicol, albinele nu pot valorifica mai mult, datorit� timpului nefavorabil si concurentei altor insecte (albine s�lbatice, viespi, furnici).
|