Convorbiri despre muzic� cu soprana Catarina Coresi-Lal
Absolvent� a Academiei de Muzic� din Bucuresti, soprana Catarina Coresi-Lal s-a specializat la Viena cu prof. Theodore Coresi. Dup� ce �nc� din studentie a c�ntat pe importante scene din tar�, �ncepe o carier� international� cu numeroase turnee �n Europa. Este laureat� a concursurilor nationale „Ionel Perlea“, „Mihail Jora“, „Sabin Dr�goi“, „Hariclea Darclee“ si „Ion Dacian“. Stabilit� din 1998 la Viena, devine solist� a orchestrei Hofburg. A c�ntat �n concertul organizat cu ocazia �nsc�un�rii Sanctit�tii Sale, Papa Benedict al XVI-lea, sub bagheta mestrului Rinaldo Muratori. Este membr� a trupei de oper� „Viena Opera Company“.
�naintea Concertului vienez din deschiderea celei de a XXXVIII-a editii a „Vacantelor Muzicale la Piatra Neamt“, soprana Catarina Coresi-Lal a avut amabilitatea s� ne �mp�rt�seasc� c�te ceva despre cariera sa si despre viata pe scena liric� international�. Era inevitabil s� nu discut�m si despre criz�...
Valoare si hazard
Reporter: B�nuiesc c� v� simtiti bine la Piatra Neamt.
Catarina Coresi-Lal: Cum s� nu m� simt bine la Piatra Neamt? �mi pare r�u c� aceste Vacante Muzicale nu s�nt at�t de vacante pe c�t ne-am dori. S� avem mai mult timp pentru a vedea tot ceea ce ofer� aceste locuri.
Rep.: Oricum, dumneavoastr� veti mai z�bovi pe aici. Si prin Dochia...
C.C.L.: Obligatoriu.
Rep.: Cu at�t mai mult cu c�t distinsul dumneavoastr� sot e de acolo. Iar dumneavoastr� s�nteti din Bucuresti.
C.C.L.: S�nt n�scut� �n Bucuresti dintr-un ardelean si o reg�teanc�.
Rep.: O combinatie interesant� care, se vede, a dat roade pe m�sur�.
C.C.L.: Cariera mea s-a alc�tuit foarte frumos si am avut motive s� fiu multumit� chiar si atunci c�nd lucrurile s-au desf�surat foarte abrupt.
Rep.: Adic�?
C.C.L.: De exemplu, �n 2006, am primit dimineata un telefon si am fost �ntrebat� foarte scurt dac� pot c�nta seara rolul lui Lady Macbeth. Era al doilea spectacol dup� premier� si protagonista s-a �mboln�vit. La ora respectiv� eu nu stiam �nc� duetul din actul III. Dar am acceptat. M-am asezat la pian si �n dou� ore am considerat c�-l stiu si seara am fost pe scen�. Si a fost un debut de bun augur, pentru c� un an mai t�rziu interpretam acest rol pe scena Operei din Bratislava. Am acceptat o provocare care mi-a adus mari satisfactii mai t�rziu.
Rep.: Iat�, hazardul are rolul lui.
C.C.L.: Asa este.
�ntre oper� si operet�
Rep.: Dar m� surprinde un alt fapt. Acela c�, dup� c�te stiu ati avut dintotdeauna o mare afinitate pentru muzica de operet�. Or, Lady Macbeth e altceva.
C.C.L.: S� nu uit�m c� preg�tirea mea este aceea de c�nt�reat� de oper�. Lady Macbeth nu a fost un accident. Am c�ntat foarte mult� oper�. Si chiar si muzic� vocal - simfonic�. Am c�ntat la Bergen „Povestirile lui Hoffmann“, iar de cur�nd �n Mexico City am evoluat �n „Don Giovanni“. A fost o experient� foarte interesant� av�nd �n vedere conditiile de altitudine si clim� de acolo.
Rep.: Ati fost �n Mexic?!
C.C.L.: Ha, ha... Nu numai c� nu am f�cut grip�, dar p�n� si bronsita pe care o fac de obicei �n aceast� perioad� la Viena, n-am mai f�cut-o.
Rep.: Stiu c� �n 2005 ati c�ntat �n concertul omagial cu ocazia �nsc�un�rii Papei Benedict al XVI-lea. Cum ati perceput aceast� solemnitate? Si cum s-a �nt�mplat?
C.C.L.: Tot hazardul, nu? �l cunosteam pe maestrul Rinaldo Muratori, dirijorul concertelor de la resedinta de var� a papalit�tii, castelul Gandolfo. A fost unul din concertele cu o �nc�rc�tur� emotional� mai mare dec�t de obicei. Dar a r�mas o amintire foarte pl�cut�.
Rep.: Revenind la repertoriul dumneavoastr�...
C.C.L.: Da, pot s� spun c�, de fapt, opereta reprezint� un hazard �n viata mea. Pentru c�, �n primul r�nd, o fac la Viena, �n patria ei. De altfel �mi preg�tesc si doctoratul cu tema „Opereta romantic� vienez�“. A fost oarecum straniu ce mi s-a �nt�mplat, pentru c� este foarte greu s� te impui acolo �n acest gen de muzic�, pentru c� s�nt probleme care tin de limb�, de pronuntie, de stilul muzical. Viena a creat o muzic�, are stilul ei si doar acolo, dup� ce vietuiesti, respiri acel aer, asculti acea muzic�, te impregnezi si chiar dac� o c�nti apoi, e foarte important ca vienezii s� te si accepte.
Rep.: Pe dumneavoastr� se pare ca v-au acceptat; chiar cu foarte mare pl�cere.
C.C.L.: Asa este si chiar dac� c�ndva aveam alte planuri, acum m� consider la locul meu �n capitala Austriei.
Cum percepem criza
Rep.: Cu lied-ul cum v� �mp�cati? �l luati �n serios?
C.C.L.: Eu l-am luat �n serios �nc� de la �nceputuri. Primele premii, la 20 de ani, le-am luat la concursurile de gen. Lied-ul m-a fascinat �ntotdeauna pentru c� acolo nu mai depinzi de nimeni, ci numai de tine. Si nu mai ai de a face cu nimeni. Pentru c�... cu tuba nu te pui.
Rep.: Ca s� ajungem putin pe t�r�mul social, spuneti-ne cum se simte criza de la Viena?
C.C.L.: Cred c� mai putin dec�t aici. �n plan muzical am mai auzit c� s�nt pe ici pe colo probleme.
Rep.: V� deranjeaz� mai tare facturile, creditorii? Asta ca s� vedem dac� mai aveti chef de c�ntat. Si, mai ales, de r�s, pentru c� v�d c� v� amuzati teribil.
C.C.L.: Deocamdat� nu cred. Ca femeie si cu responsabilit�tile unei familii, as fi simtit. Dar s�nt sigur� c� criza exist�. Poate c� noi s�ntem prea ocupati ca s-o observ�m.
Rep.: Din p�cate noi avem certitudini ferme. Dar pricep de ce ne ocup� cei care ne diriguiesc, tot timpul.
C.C.L.: Oricum, revenind la muzic�, �n ciuda crizei perpetue din Rom�nia, nu s�ntem �n criz� de talente.
Rep.: Exact, si aceast� ultim� editie a Vacantelor Muzicale la Piatra Neamt, o dovedeste din plin. V� multumesc!
|
Autentificare
