M�n�stirea Secu, fort�reata credintei ortodoxe
• asez�m�ntul monahal �si are �nceputurile �n prima parte a secolului al XV-lea
Pe valea p�r�ului Secu ce se deschide �n st�nga soselei care duce spre Pipirig, �ntr-o poian� de la poalele culmii Vasan, se afl� asez�m�ntul monahal cu aspect de fort�reat�. Este M�n�stirea Secu, l�cas de credint� si spiritualitate din Muntii Neamtului. Asez�m�ntul �si are �nceputurile �n prima parte a secolului al XV-lea, cu numele de Sih�stria Ioan si Atanasie. Pe locul unde se afl� cimitirul, exista un modest schit din lemn construit �n 1560, ce purta numele �ntemeietorului, c�lug�rul Zosima. Staretul Zosima, cunoscut dasc�l si erudit, fondeaz� o scoal� �n care se studia gramatica, muzica, pictura si sculptura. Scopul scolii de atunci era formarea monahilor scriitori, c�rturari, mesteri artizani. Se remarc� Dosoftei ca dasc�l, Varlaam, Ghedeon si Sava ca stareti, toti ajunsi mai t�rziu mitropoliti ai Moldovei, Mitrofan episcop de Roman si alti clerici care au slujit cu credint� �n Dumnezeu. Schitul Zosim a rezistat p�n� �n anul 1602. Apoi, Nestor Ureche, mare vornic al T�rii de Jos, tat�l cronicarului Grigore Ureche, a ridicat actuala ctitorie pentru a �nfrunta veacurile. Dup� cum ne informeaz� pisania original� aflat� �n zidul sudic al bisericii, lucr�rile s-au s�v�rsit numai �n patru luni: „ (...) Si s-a �nceput a se zidi la anul 7110 (1602) iunie 7 si s-a ispr�vit �n acelasi an, octombrie 5“. Mormintele ctitorului Nestor Ureche si a sotiei sale Mitrofana se afl� �n pronaos. M�n�stirea a avut perioade �nfloritoare, dar a trecut si prin vremuri grele. �n 1691, la Secu au fost �ncartiruite trupele polone conduse de Sobieschi. Aici s-a purtat ultima lupt� a eteristilor cu turcii �n toamna anului 1821, iar l�casul a fost supus tirurilor de artilerie, incendiat� si pustiit�. Iar aspectul actual este rodul reparatiilor din 1821 si 1850.
Muzeul l�casului
�n cursul veacurilor Secu a devenit posesoarea unui tezaur de obiecte de cult - vesminte, manuscrise, tip�rituri, obiecte de metal – pe c�t de numeroase, pe at�t de valoroase din punct de vedere istoric si artistic. Nicolae Iorga aprecia ca ele constituie „Marea minune a Secului”. La Muzeul National de Art� al Rom�niei se afl� str�lucitorul Epitrahil al mitropolitului Varlaam, confectionat �n 1642 din m�tase rosie brodat� cu fir de aur si av�nd pe partea din fat� reprezent�ri ale apostolilor, a Maicii Domnului si a Sf. Ioan Botez�torul, Sacosul aceluiasi mitropolit, confectionat �n 1636 din catifea verde brodat� cu fir de aur, argint si m�tase, un Val liturgic d�ruit m�n�stirii de c�tre Mitrofana �n 1611 si lucrat din m�tase rosie. Cele mai multe piese ale vechiului tezaur de la Secu, peste 70, se p�streaz� �n cadrul colectiei de obiecte bisericesti a m�n�stirii �n care s�nt expuse obiecte de cult, manuscrise, tip�rituri (inclusiv Cazania de la 1643 a mitropolitului Varlaam). Dintre ele se remarc�, prin deosebita sa valoare artistic� Aerul d�ruit de c�tre ctitori �n 1608, pe fondul rosu al catifelei fiind reprezentat� �n fir de aur Pl�ngerea lui Iisus (Punerea �n morm�nt a M�ntuitorului) �ncadrat� de o inscriptie. �ntreaga broderie este m�rginit� de o f�sie de m�tase verde cu ciucuri de culoare rosie. Nu lipsit� de interes este si seria de Evangheliare �n manuscris, cel mai vechi fiind unul �n limba slavon� ce dateaz� din secolul XIV- XV. La loc de cinste este si „�ndreptarea legii” (Pravila lui Matei Basarab) tip�rit� la T�rgoviste �n anul 1652 din �ndemnul Mitropolitului Stefan. Evanghelia tiparit� �n 1821 la M�n�stirea Neamt, �n timpul staretului Ilarie, cuprinde chenare mari de sfinti pe toate fetele filelor, s�pate de Monahul Ghervasie de la Neamt, av�nd leg�tura de argint cu decoratiuni �n filigran, patru icoane pe email reprezent�ndu-i pe Sf. Apostoli si �n mijloc o icoan� pe email reprezent�nd �nvierea, toate fiind �mpodobite cu pietre pretioase.
Cele dou� chivote din muzeu s�nt donate de Schimonahia Safta Br�ncoveanu la 1842. Ele s�nt confectionate din argint aurit si au c�te 5 turnuri, fiind impodobite cu briliante. Printre alte obiecte prezente �n muzeul m�n�stirii mentionam: o cruce �mbr�cat� �n argint ce dateaz� din 1592, dou� cadelnite si dou� c�tui din argint aurit lucrate �n stil gotic si atribuite lui Nestor Ureche, sec. XVII, un sfesnic mare de argint cu decoratiuni florale av�nd inscriptia „Nestor Ureche, 1602”, o frumoas� bedernit�, broderie �n fir de aur si argint reprezent�nd �nvierea Domnului, care este �mpodobit� de jur �mprejur cu un sirag de perle originale si este datat� din vremea Mitropolitului Varlaam – 1638, dou� litiere din argint aurit cu decoratiuni �n filigran, o Sf�nt� Evanghelie tip�rit� la Moscova �n 1763 �n limba slavon�, ferecat� �n argint aurit, donat� de tarina Ecaterina a II-a a Rusiei, pocrovete (acoper�minte) – broderii �n fir de aur si argint si alte obiecte care prezint� un mare interes.
|