Sonorit�ti de Vacante
• deschiderea editei a XXXVIII-a a „Vacantelor Muzicale la Piatra Neamt“ a fost cum a... fost
Miercuri seara, �n Piata Turnului din Piatra Neamt a avut loc mult asteptata deschidere a editiei a XXXVIII-a a „Vacantelor Muzicale la Piatra Neamt“. Prima surpriz� pl�cut�, anticipat� de altfel de cei ce cunosc potentialul urbei, a fost num�rul extrem de mare de spectatori care au umplut p�n� la refuz esplanada dintre Turn, Biseric� si Muzeul de Art�. Dup� obisnuitele alocutiuni transmise din partea Consiliului Judetean si al Prim�riei, al reprezentantilor organizatorilor (Theodore Coresi, presedintele festivalului, Ionut Cucoar�, directorul Centrului pentru Cultur� si Arte „Carmen Saeculare“ si Dedilia Popovici, director executiv) s-a dat cuv�ntul... muzicii.
Tin�nd cont de conditiile concrete ale desf�sur�rii spectacolului, consideratiile critice prea exigente ar putea fi interpretate ca exces de zel din parte-ne. �n acelasi timp, comentariile mult prea �ng�duitoare ar atenta la credibilitatea noastr� care, se stie, se construieste �n timp si cu destul de mult efort. De aceea vom c�uta a fi oarecum obiectivi, nu �nainte de a face �nc� o dat� observatia c� ne exprim�m si pe aceast� cale toat� consideratia fat� de eforturile depuse de organizatori �n a construi o manifestare de tinut�. Si tocmai din aceast� pricin�, e bine s� fim receptivi si de bun� credint�. Principalul merit al concertului - si pentru care organizatorii merit� toat� aprecierea, �n special pentru eforturile depuse - este acela de a fi adus, pentru dou� ore, spiritul vienez �n orasul de la poalele Pietricic�i. Explorarea si exploatarea resurselor sonore ale unei mari orchestre simfonice �n conditiile ingrate presupuse de o evolutie �n aer liber s-a dovedit anevoioas� pentru echipa tehnic�. Amplificarea unei formatii simfonice este cu totul altceva dec�t reproducerea unui negativ sau redarea unui half-play-back �n sportul national de loisir at�t de gustat de rom�ni si at�t de cultivat de c�tre oficialit�ti. Dezechilibrul accentuat al amplific�rii a adus �n prim plan compartimentul prim al corzilor, cel secund, de la vioara a doua la viole, sau de la cello la bas, fiind oarecum neglijat. Avantajul sonor al sufl�torilor a fost contracarat de o sonoritate stranie, opac�, ce pe alocuri avea o alur� de conserv� aerofon�. Culmea e c�, totusi, s-a auzit harpa. Sonoritatea amplificat� a orchestrei, departe de a fi ideal�, a scos �n evident� mai multe imperfectiuni ale corzilor si a accentuat imprevizibile efecte acustice ale percutiei care, pe alocuri, a c�p�tat efecte comice. Cu toate c� dirijorul Jose Arean detine o preg�tire profesional� de exceptie si cu toate c� a vietuit mult �n Viena, a dovedit c�, mexican fiind, nu poate percepe �n totalitate subtilit�tile valsului vienez. Ca si cei din orchestr� care, �n ciuda faptului c� alc�tuiesc un ansamblu valoros, au tratat cu reticent� (ca s� ne exprim�m eufemistic) at�t valsul c�t si polca. De fapt, s-au aflat dincoace sau, poate, dincolo de spiritul acestora. Partea cea mai ingrat� s-a dovedit a fi cea a solistilor care, cu toat� bun�vointa, nu au reusit, dec�t �n parte, s� produc� efectul sc�nteietor al arhicunoscutelor arii. De departe, Catarina Coresi-Lal s-a dovedit cea mai impregnat� de melosul imperial. Bogata experient� pe scenele si podiumurile vieneze, vocea bine st�p�nit� �ntr-un registru care, se vede, o avantajeaz�, dincolo de faptul c� dispune de un timbru generos, ce tinde c�tre aspiratia la spatiul dintre mezzo si sopran� de coloratur�, alegerea unui repertoriu adecvat, ritmul, nervul si, nu �n ultimul r�nd, simtul actoricesc dezvoltat, au f�cut-o s� fie cu adev�rat protagonista serii. �nceputul cu tent� dramatic� a ariei Silviei a demonstrat c� solista are bine �nsusit� si experienta operei si c� nu e de mirare c� poate juca si �n „Macbeth“. Spre deosebire de partenerul ei, Heinrich Schopf, care cu toate eforturile, nu a reusit s� conving�, timbrul pl�cut, cantabil, rotund si catifelat al lui Orest P�slariu Ranghilof s-a dovedit a fi unul de clas�. Ca s� nu mai vorbim de faptul c� intonatia cu iz mefistofelic din „Ja das Schreiben und das Lesen“ �l prinde de minune. O zi proast� se pare c� a prins Vigh Ibolya care, cel putin �n „Fruhlingsstimmen walzer“, nu s-a putut acomoda de fel. Pe c�t de cunoscut� pe at�t de dificil�, partitura presupune genul de autentic� sopran� de coloratur�. �n ciuda lipsei de vivacitate intonational� si al c�torva acute compromise sau sf�rsite tragic, ca s� nu mai vorbim de mai multe intonatii aproximative, solista a demonstrat reale calit�ti de comunicare liric� pe care, negresit, le va pune �n viitor �n valoare.
Dincolo de observatiile noastre de „c�rcotasi muzicali“, concertul inaugural al editiei a XXXVIII-a a „Vacantelor Muzicale la Piatra Neamt“a fost, �n primul r�nd pentru publicul pietrean, un eveniment valoros de care mult� lume avea nevoie. De altfel... s-a v�zut.
Zi de... Vacante
Ziua de ast�zi, vineri 10 iulie 2009, este dedicat� memoriei marelui muzician si dirijor Sergiu Celibidache. �n acest sens, organizatorii Vacantelor au inclus �n programul manifest�rii o deplasare a �ntregului arsenal artistic �n orasul natal al renumitului sef de orchestr�. Astfel, de la ora 21,00, �n Piata Roman Musat, din centrul municipiului de la malurile Siretului si moldovei va avea loc un concert „In memoriam Sergiu Celibidache“ sustinut de Orchestra simfonic� a Filarmonicii „Moldova“ din Iasi, la pupitrul c�reia se va afla din nou dirijorul mexican Jose Arean si av�ndu-l ca solist pe basul Theodore Coresi. Programul concertului este unul care ar putea s�-i fac� pe pietreni a fi invidiosi: Simfonia tragic� de Johannes Brahms, „Panis angelicus“ de Cesar Franck si Simfonia a III-a „Eroica“ de Ludwig van Beethoven. �n concert va fi prezent si Corul „Heruvimii“ al Parohiei „Sf. Ioan Botez�torul“ din Piatra Neamt, dirijat de prof. Marius-Ioan Corug�. Pentru a nu fi v�duvit complet de aportul Vacantelor, tot ast�zi, la ora 11,00, la Muzeul de Art� din Piatra Neamt va avea loc un simpozion care, sub titlul „Muzica �ntre traditie si contemporaneitate“ va aduce la masa discutiilor trei �ndrept�titi comentatori ai fenomenului muzical contemporan: prof. univ. dr. Mihai Cozma, prof. univ. dr. Vasile Vasile si prof. univ. dr. Petru Stoianov. Cu acest prilej va avea loc si lansarea volumelor datorate prof. dr. Theodore Coresi „Dramaturgie si retoric� �n muzica de cult crestin�“ si „Capodopere muzicale inspirate din liturghie“. Manifest�rile de la Roman vor fi deschise cu un alt simpozion dedicat personalit�tii omagiate. Sub titlul „Sergiu Celibidache, personalitate marcant� a culturii muzicale rom�nesti“, manifestarea care va avea loc la ora 17.00 la Muzeul de Istorie din Roman va aduce la masa discutiilor pe profesorii universitari Vasile Vasile, Mihai Cozma, Carmen Stoianov si profesorul Gheorghe A.M. Ciobanu.
|