Amintiri din infernul �nchisorilor comuniste
• pre�edintele Asocia�iei De�inu�ilor Politici Roman, Alecu Maz�re, prive�te, acum, cu deta�are, clipele de co�mar petrecute �n �nchisorile comuniste, pentru vina de a-�i fi manifestat, cu voce tare, protestul �mpotriva cartel�rii alimentelor • acesta a f�cut parte din „lotul Ioan Diaconescu“ trec�nd prin �nchisorile de la Aiud, Gherla, Jilava �i la taberele de munc� din Delt� �i Insula Mare a Br�ilei • b�tr�nul a isp�it cinci ani �i jum�tate de deten�ie • Alecu Maz�re, pre�edintele Asocia�iei Fo�tilor De�inu�i Politici, filiala Roman, la cei 67 de ani pe care i-a �mplinit, retr�ie�te cu intensitate, dar nu cu ur�, cei cinci ani �i jum�tate de chinuri, pe care i-a petrecut, de la v�rsta majoratului �i p�n� la 24 de ani, �n pu�c�riile comuniste. N�scut �n 29 octombrie 1938, la Galbeni, aproape de Roman, de profesie l�c�tu� mecanic, Alecu Maz�re a lucrat �ntre 1953-1959 �n localitatea natal�, pe un �antier de construc�ii, apar�in�nd de Ia�i, ulterior transfer�ndu-se la Buhu�i. „Prin februarie 1955 �mi g�sisem un loc de munc�, mai bine pl�tit, la Fabrica de postav din Buhu�i. Eram destul de bine v�zut. Pentru c� mi-au fost apreciate calit��ile organizatorice, �n scurt timp am ajuns �ef de echip�. La 17 ani, mi s-a ivit prilejul de a c�tiga mai bine, a�a c� am plecat �n Valea Jiului, unde un unchi, Vasile Pan�ira�u, ajunsese director la Competrol. El mi-a g�sit un loc de l�c�tu� la Atelierele Centrale din Petro�ani, unde, �n august 1956, m-au prins �i revoltele din Ungaria. Am v�zut atunci o mul�ime de filme documentare despre acestea �i, t�n�r fiind, �n mintea mea au �nceput s� �ncol�easc� fel de fel de nemul�umiri. De�i intrasem �n UTM din convingere, am �nceput s� simt revolt� pentru faptul c� sfertul de p�ine neagr�, pe care-l cump�ram pe cartel�, nu-mi ajungea s� m� satur. Am f�cut impruden�a s� spun cu voce tare c� mi-e foame. Aveam o serie de colegi, care se �ngr�m�deau s� fac� armata la Securitate, �i nu pricepeam de ce, atunci. St�team �n c�min cu unul Farca�. Prin noiembrie 1956 abia, mi-am dat seama c� am fost tras �ntr-o curs� �i am �nceput s�-mi mai �in gura. Era, �ns�, cam t�rziu. �n iunie 1957 am fost chemat la director �n birou. Doi securi�ti, �mbr�ca�i �n haine de velur, m-au invitat s�-i urmez la sediu. M-au �ncuiat �ntr-un subsol �i au �nceput anchetele. La �nceput nu m-au �ntrebat dec�t de ce tot spun, �n gura mare, c� mi-e foame. Ulterior m-au chestionat despre un incident pe care l-am avut cu un coleg, Pristavu. La ora 17 mi-au dat drumul cu angajamentul s� nu spun nim�nui unde am fost. A treia zi m-a chemat la el directorul �i mi-a spus c� nu este bine c� am intrat �n colimatorul Securit��ii“, �i aminte�te Alecu Maz�re circumstan�ele �n care a intrat �n contact cu Securitatea, la doar 18 ani. �n 14 iulie 1957 a fost convocat la Serviciul personal, unde se aflau vreo 14 „haidamaci“, printre care �i-a recunoscut pe cei doi „�ngeri p�zitori“, de la prima �nt�lnire. „Mi-au r�mas p�n� �i sculele pe banc. M-au «umflat» �i m-au �mbr�ncit �ntr-un Gaz, duc�ndu-m� la sediul Securit��ii din Deva. �n beciurile acesteia am stat vreo dou� s�pt�m�ni, c�t au durat anchetele. Eram scos din celul� cu ochelari de tabl� la ochi, a�a ca s� nu-mi d�deam seama unde m� aflu �i dac� este zi sau noapte afar�. Atunci au �nceput torturile �i m-au �ntrebat ce influen�� a avut asupra mea unchiul meu. Abia acolo mi-am dat seama c�, de fapt, de asta m-au luat, ca s� afle mai multe despre el. So�ia lui era fiica unui mare latifundiar din zon�. Au �nceput s� m� tortureze, pentru a le spune ce �tiu despre �nt�lnirile lor. �mi tot puneau sub nas ni�te h�rtii, pe care ar fi vrut s� le semnez. Am refuzat acest lucru, cu at�t mai mult cu c�t nu �tiam mare lucru despre unchiul meu. Eu locuiam la c�min �i n-am fost pe la el dec�t de c�teva ori“, a mai spus Alecu Maz�re. Dup� dou� s�pt�m�ni de anchete, t�n�rul a fost urcat �ntr-o ma�in�, cu �nc� un coleg de celul�, �i cu o b�tr�n�, Maria Stoica, ce avea 61 de ani, fiind du�i pentru a fi judeca�i la Tribunalul Militar din Sibiu. Nimeni din familia acestora nu a aflat dec�t foarte t�rziu unde se aflau. κi aminte�te c� acel b�rbat a primit 7 ani de deten�ie, el �ase ani, iar b�tr�na, care dr�cuise pe secretarul de partid din satul ei, trei ani. „Ne-au �ncadrat la Articolul 327. Am avut dreptul s� facem recurs, care s-a judecat tot la Deva. Acolo, nu numai c� mi-au respins recursul, dar mi-au schimbat �i �ncadrarea juridic�, acuz�ndu-m� de «uneltire �mpotriva ordinii sociale», fiind �ncarcerat �n penitenciarul de tranzit de la Jilava. Am fost, apoi, transferat, �n decembrie 1957, cu un grup de 70 de de�inu�i politici, din care a f�cut parte �i pre�edintele de mai t�rziu al PN�CD, Ioan Diaconescu, �n penitenciarul de la Gherla. Aici am stat �ntr-o celul�, vizavi de camera «Zero» a condamna�ilor la moarte, p�n� �n mai 1959, tr�ind momentele vestitei revolte a de�inu�ilor. �n vara lui '58, comandatul penitenciarului, vestitul tor�ionar Goiciu �i politrucul �nchisorii, locotenentul Tudose, au f�cut o diversiune, provoc�nd pe «frontieri�ti» (persoane care �ncercaser� s� treac�, clandestin, frontiera n.r) st�rnind cunoscuta revolt�, care, dup� �n�bu�ire, a atras �n�sprirea regimului de deten�ie. „Au urmat luni de co�mar, cu anchete, care transformau oamenii �n c�rpe, cu perchezi�ii corporale �ngrozitoare �i umilitoare. Eram c�uta�i p�n� �i �n anus, ne erau distruse �i saltelele de paie mucede, pe care ne odihneam, fiind obliga�i s� dormim pe ciment, unde ni se �ncingeau pl�m�nii. Au urmat luni �i luni de teroare fizic� �i psihic�. Ni se d�dea zeam� chioar� �i, din c�nd �n c�nd, peste aceasta jum�ri topite �i r�ncede, din care nu puteai s� nu faci diaree. La Gherla nu a mai curs apa. Primeam dou� c�ni�e de un sfert de litru, pentru a bea“, rememoreaz� acele clipe cumplite fostul de�inut politic.
Munca, o salvare
�n mai 1959, dup� o vizit� medical�, printre de�inu�ii care au �ndr�znit s� cear� ie�irea la munc� s-a num�rat �i Alecu Maz�re.
Acesta a cunoscut �n �nchisorile �i lag�rele de munc� pe unde a trecut, toat� „crema“ intelectualit��ii interbelice, azv�rlit� de comuni�ti �n �nchisoare. κi aminte�te de colonelul Miclescu, cel ce �n�bu�ise mi�carea legionar�, de profesorii Bora �i Al. Zup, de inginerii Iacob, Cazan, Petcu, Cucu sau Gheorghe, de Antoniu, de la Opera Rom�n�, oameni care au �ndurat, cu demnitate, groz�viile din pu�c�riile amintite. 50 dintre de�inu�i au fost urca�i, �n mai 1959, �n vagoane de marf�, f�r� a �ti unde pleac�, κi aminte�te doar de o c�l�torie lung� �i obositoare, cu trei opriri, la Bra�ov, Ploie�ti �i Tulcea, unde au fost muta�i pe un �lep de cereale �i du�i p�n� la grani�a cu Ucraina, la Periprava. �n apropiere, la Recea, 1.200 de oameni tr�iau, al�turi de vipere, �ndur�nd v�nturi puternice. Au t�iat stuf �i au pr�it porumbul, fiind bucuro�i c� soarele le-a �nt�rit oasele. „Cu apa o duceam, �ns�, foarte prost, Se aducea cu sacaua de la Dun�re. La sf�r�itul lunii septembrie, �n 1959 am fost transfera�i la Salcia, �n Insula Mare a Br�ilei, la f�cut diguri. S-a lucrat din noapte �n noapte, p�n� prin 1960, c�nd am fost dus la Agana, tot la f�cut diguri. Dup� o perioad�, am aflat c� la dig se lucra din dou� direc�ii �i c� �n tab�ra vecin� se afla unchiul meu“, mai poveste�te pre�edintele AFDP, filiala Roman. La sf�r�itul lunii octombrie 1960, a fost selectat, din 2.000 de de�inu�i, un lot de 80, ace�tia fiind trimi�i s� lucreze �n Fabrica penitenciarului Aiud, organizat� pe principii de produc�ie �i condus� de de�inu�i. Aici a �nt�lnit, din nou, foarte mul�i intelectuali, speciali�ti, printre care �i inginerul roma�can Constantin Bogza, acesta fiind �i specialistul care a pus �n func�iune uzina de la Aiud.
�n 14 ianuarie 1963, dup� cinci ani �i jum�tate, a beneficiat de efectele unui decret de gra�iere, fiind pus �n libertate. �ntors acas� a tr�it anii colectiviz�rii, �n 1964 s-a c�s�torit, lucr�nd mai �nt�i la Prefabricate, apoi la fabrica de Tricotaje „8 Martie“ din Piatra Neam� �i, de la �nfiin�are �i p�n� la pensionare, la �ntreprinderea de Tricotaje „Smirodava“ Roman, de unde a ie�it la pensie, �n 1997. Mul�i ani a fost urm�rit de Securitate. Dup� Revolu�ie a pus bazele filialei Roman a AFDP, care mai num�r� doar 150 de membri, cu tot cu beneficiarii drepturilor de refugia�i politici.
FOTO: Pre�edintele Asocia�iei De�inu�ilor Politici Roman, Alecu Maz�re, rememoreaz� clipele petrecute �n �nchisorile comuniste
|