Monitorul de Neamt si Roman ziarul din judetul Neamt cu cei mai multi cititori
  Stiri azi     Arhiva     Cautare     Anunturi     Forum     Redactia  
AutentificareAutentificareInregistrare 
Calendar- Arhiva de Stiri Ianuarie 2006
LMMJVSD
2345678
9101112131415
16171819202122
23242526272829
3031     
Stiri pe e-mail - Newsletter Monitorul de Neamt Newsletter
Nume:
Email:
Links - Link-uri catre site-uri utile Link-uri
 Judetul Neamt
 Video Production
 Cambridge
Optiuni Pagina Optiuni pagina
Adauga in Favorites Adauga in Favorites
Seteaza Pagina de start Seteaza Pagina de start
Tipareste pagina Tipareste pagina


























Monitorul de Neamt » Stiri Locale 9 Ianuarie 2006
Tipãreste articolul - Varianta pentru imprimantã Trimite acest articol unui prieten  prin email
Amintiri din infernul închisorilor comuniste

Amintiri din infernul �nchisorilor comuniste

• pre�edintele Asocia�iei De�inu�ilor Politici Roman, Alecu Maz�re, prive�te, acum, cu deta�are, clipele de co�mar petrecute �n �nchisorile comuniste, pentru vina de a-�i fi manifestat, cu voce tare, protestul �mpotriva cartel�rii alimentelor • acesta a f�cut parte din „lotul Ioan Diaconescu“ trec�nd prin �nchisorile de la Aiud, Gherla, Jilava �i la taberele de munc� din Delt� �i Insula Mare a Br�ilei • b�tr�nul a isp�it cinci ani �i jum�tate de deten�ie •

Alecu Maz�re, pre�edintele Asocia�iei Fo�tilor De�inu�i Politici, filiala Roman, la cei 67 de ani pe care i-a �mplinit, retr�ie�te cu intensitate, dar nu cu ur�, cei cinci ani �i jum�tate de chinuri, pe care i-a petrecut, de la v�rsta majoratului �i p�n� la 24 de ani, �n pu�c�riile comuniste. N�scut �n 29 octombrie 1938, la Galbeni, aproape de Roman, de profesie l�c�tu� mecanic, Alecu Maz�re a lucrat �ntre 1953-1959 �n localitatea natal�, pe un �antier de construc�ii, apar�in�nd de Ia�i, ulterior transfer�ndu-se la Buhu�i. „Prin februarie 1955 �mi g�sisem un loc de munc�, mai bine pl�tit, la Fabrica de postav din Buhu�i. Eram destul de bine v�zut. Pentru c� mi-au fost apreciate calit��ile organizatorice, �n scurt timp am ajuns �ef de echip�. La 17 ani, mi s-a ivit prilejul de a c�tiga mai bine, a�a c� am plecat �n Valea Jiului, unde un unchi, Vasile Pan�ira�u, ajunsese director la Competrol. El mi-a g�sit un loc de l�c�tu� la Atelierele Centrale din Petro�ani, unde, �n august 1956, m-au prins �i revoltele din Ungaria. Am v�zut atunci o mul�ime de filme documentare despre acestea �i, t�n�r fiind, �n mintea mea au �nceput s� �ncol�easc� fel de fel de nemul�umiri. De�i intrasem �n UTM din convingere, am �nceput s� simt revolt� pentru faptul c� sfertul de p�ine neagr�, pe care-l cump�ram pe cartel�, nu-mi ajungea s� m� satur. Am f�cut impruden�a s� spun cu voce tare c� mi-e foame. Aveam o serie de colegi, care se �ngr�m�deau s� fac� armata la Securitate, �i nu pricepeam de ce, atunci. St�team �n c�min cu unul Farca�. Prin noiembrie 1956 abia, mi-am dat seama c� am fost tras �ntr-o curs� �i am �nceput s�-mi mai �in gura. Era, �ns�, cam t�rziu. �n iunie 1957 am fost chemat la director �n birou. Doi securi�ti, �mbr�ca�i �n haine de velur, m-au invitat s�-i urmez la sediu. M-au �ncuiat �ntr-un subsol �i au �nceput anchetele. La �nceput nu m-au �ntrebat dec�t de ce tot spun, �n gura mare, c� mi-e foame. Ulterior m-au chestionat despre un incident pe care l-am avut cu un coleg, Pristavu. La ora 17 mi-au dat drumul cu angajamentul s� nu spun nim�nui unde am fost. A treia zi m-a chemat la el directorul �i mi-a spus c� nu este bine c� am intrat �n colimatorul Securit��ii“, �i aminte�te Alecu Maz�re circumstan�ele �n care a intrat �n contact cu Securitatea, la doar 18 ani. �n 14 iulie 1957 a fost convocat la Serviciul personal, unde se aflau vreo 14 „haidamaci“, printre care �i-a recunoscut pe cei doi „�ngeri p�zitori“, de la prima �nt�lnire. „Mi-au r�mas p�n� �i sculele pe banc. M-au «umflat» �i m-au �mbr�ncit �ntr-un Gaz, duc�ndu-m� la sediul Securit��ii din Deva. �n beciurile acesteia am stat vreo dou� s�pt�m�ni, c�t au durat anchetele. Eram scos din celul� cu ochelari de tabl� la ochi, a�a ca s� nu-mi d�deam seama unde m� aflu �i dac� este zi sau noapte afar�. Atunci au �nceput torturile �i m-au �ntrebat ce influen�� a avut asupra mea unchiul meu. Abia acolo mi-am dat seama c�, de fapt, de asta m-au luat, ca s� afle mai multe despre el. So�ia lui era fiica unui mare latifundiar din zon�. Au �nceput s� m� tortureze, pentru a le spune ce �tiu despre �nt�lnirile lor. �mi tot puneau sub nas ni�te h�rtii, pe care ar fi vrut s� le semnez. Am refuzat acest lucru, cu at�t mai mult cu c�t nu �tiam mare lucru despre unchiul meu. Eu locuiam la c�min �i n-am fost pe la el dec�t de c�teva ori“, a mai spus Alecu Maz�re. Dup� dou� s�pt�m�ni de anchete, t�n�rul a fost urcat �ntr-o ma�in�, cu �nc� un coleg de celul�, �i cu o b�tr�n�, Maria Stoica, ce avea 61 de ani, fiind du�i pentru a fi judeca�i la Tribunalul Militar din Sibiu. Nimeni din familia acestora nu a aflat dec�t foarte t�rziu unde se aflau. κi aminte�te c� acel b�rbat a primit 7 ani de deten�ie, el �ase ani, iar b�tr�na, care dr�cuise pe secretarul de partid din satul ei, trei ani. „Ne-au �ncadrat la Articolul 327. Am avut dreptul s� facem recurs, care s-a judecat tot la Deva. Acolo, nu numai c� mi-au respins recursul, dar mi-au schimbat �i �ncadrarea juridic�, acuz�ndu-m� de «uneltire �mpotriva ordinii sociale», fiind �ncarcerat �n penitenciarul de tranzit de la Jilava. Am fost, apoi, transferat, �n decembrie 1957, cu un grup de 70 de de�inu�i politici, din care a f�cut parte �i pre�edintele de mai t�rziu al PN�CD, Ioan Diaconescu, �n penitenciarul de la Gherla. Aici am stat �ntr-o celul�, vizavi de camera «Zero» a condamna�ilor la moarte, p�n� �n mai 1959, tr�ind momentele vestitei revolte a de�inu�ilor. �n vara lui '58, comandatul penitenciarului, vestitul tor�ionar Goiciu �i politrucul �nchisorii, locotenentul Tudose, au f�cut o diversiune, provoc�nd pe «frontieri�ti» (persoane care �ncercaser� s� treac�, clandestin, frontiera n.r) st�rnind cunoscuta revolt�, care, dup� �n�bu�ire, a atras �n�sprirea regimului de deten�ie. „Au urmat luni de co�mar, cu anchete, care transformau oamenii �n c�rpe, cu perchezi�ii corporale �ngrozitoare �i umilitoare. Eram c�uta�i p�n� �i �n anus, ne erau distruse �i saltelele de paie mucede, pe care ne odihneam, fiind obliga�i s� dormim pe ciment, unde ni se �ncingeau pl�m�nii. Au urmat luni �i luni de teroare fizic� �i psihic�. Ni se d�dea zeam� chioar� �i, din c�nd �n c�nd, peste aceasta jum�ri topite �i r�ncede, din care nu puteai s� nu faci diaree. La Gherla nu a mai curs apa. Primeam dou� c�ni�e de un sfert de litru, pentru a bea“, rememoreaz� acele clipe cumplite fostul de�inut politic.

Munca, o salvare
�n mai 1959, dup� o vizit� medical�, printre de�inu�ii care au �ndr�znit s� cear� ie�irea la munc� s-a num�rat �i Alecu Maz�re.
Acesta a cunoscut �n �nchisorile �i lag�rele de munc� pe unde a trecut, toat� „crema“ intelectualit��ii interbelice, azv�rlit� de comuni�ti �n �nchisoare. κi aminte�te de colonelul Miclescu, cel ce �n�bu�ise mi�carea legionar�, de profesorii Bora �i Al. Zup, de inginerii Iacob, Cazan, Petcu, Cucu sau Gheorghe, de Antoniu, de la Opera Rom�n�, oameni care au �ndurat, cu demnitate, groz�viile din pu�c�riile amintite. 50 dintre de�inu�i au fost urca�i, �n mai 1959, �n vagoane de marf�, f�r� a �ti unde pleac�, κi aminte�te doar de o c�l�torie lung� �i obositoare, cu trei opriri, la Bra�ov, Ploie�ti �i Tulcea, unde au fost muta�i pe un �lep de cereale �i du�i p�n� la grani�a cu Ucraina, la Periprava. �n apropiere, la Recea, 1.200 de oameni tr�iau, al�turi de vipere, �ndur�nd v�nturi puternice. Au t�iat stuf �i au pr�it porumbul, fiind bucuro�i c� soarele le-a �nt�rit oasele. „Cu apa o duceam, �ns�, foarte prost, Se aducea cu sacaua de la Dun�re. La sf�r�itul lunii septembrie, �n 1959 am fost transfera�i la Salcia, �n Insula Mare a Br�ilei, la f�cut diguri. S-a lucrat din noapte �n noapte, p�n� prin 1960, c�nd am fost dus la Agana, tot la f�cut diguri. Dup� o perioad�, am aflat c� la dig se lucra din dou� direc�ii �i c� �n tab�ra vecin� se afla unchiul meu“, mai poveste�te pre�edintele AFDP, filiala Roman. La sf�r�itul lunii octombrie 1960, a fost selectat, din 2.000 de de�inu�i, un lot de 80, ace�tia fiind trimi�i s� lucreze �n Fabrica penitenciarului Aiud, organizat� pe principii de produc�ie �i condus� de de�inu�i. Aici a �nt�lnit, din nou, foarte mul�i intelectuali, speciali�ti, printre care �i inginerul roma�can Constantin Bogza, acesta fiind �i specialistul care a pus �n func�iune uzina de la Aiud.
�n 14 ianuarie 1963, dup� cinci ani �i jum�tate, a beneficiat de efectele unui decret de gra�iere, fiind pus �n libertate. �ntors acas� a tr�it anii colectiviz�rii, �n 1964 s-a c�s�torit, lucr�nd mai �nt�i la Prefabricate, apoi la fabrica de Tricotaje „8 Martie“ din Piatra Neam� �i, de la �nfiin�are �i p�n� la pensionare, la �ntreprinderea de Tricotaje „Smirodava“ Roman, de unde a ie�it la pensie, �n 1997. Mul�i ani a fost urm�rit de Securitate. Dup� Revolu�ie a pus bazele filialei Roman a AFDP, care mai num�r� doar 150 de membri, cu tot cu beneficiarii drepturilor de refugia�i politici.
FOTO: Pre�edintele Asocia�iei De�inu�ilor Politici Roman, Alecu Maz�re, rememoreaz� clipele petrecute �n �nchisorile comuniste

Articol afisat de 1671 ori  |  Alte articole de acelasi autor  |  Trimite mesaj autorului
(Flora ORDEAN)
Adaugã comentariul tãu la acest articol Comentarii la acest articol:
Nu exist� nici un comentariu la acest articol
Stiri Locale Stiri Locale
Stiri Social Stiri Social
Stiri Sport Stiri Sport
Stiri, informatii, cursul valutar, datele meteo, horoscop, discutii, forum.
Webdesign by webber.ro | Domenii premium
©2003-2006 Drepturile de autor asupra intregului continut al acestui site apartin in totalitate Grupul de Presa Accent SRL Piatra Neamt
Reproducerea totala sau partiala a materialelor este permisa numai cu acordul Grupului de Presa Accent Piatra Neamt.
Grupului de Presa Accent SRL - societate in insolventa, in insolvency, en procedure collective