Un cutremur deja uitat

Asa cum dup� r�zboi multi viteji s-arat�, dup� cutremurul din seara de s�mb�t� s-au ar�tat multi d�t�tori cu p�rerea. Textele vorbite sau isc�lite de acestia au stat, din nefericire, sub semnul unei grave sl�biciuni a presei noastre din ultimul timp: prioritatea absolut� acordat� lu�rii de pozitie �n defavoarea analizei reci a �nt�mpl�rii pentru a extrage din ea concluzii si solutii. Drept urmare, presa de la �nceputul s�pt�m�nii a dat �n clocot de indign�ri, lament�ri, smiorc�ieli si r�njete ironice fat� de prestatia unor institutii. Aceast� abordare nu m-a surprins. Am �nt�lnit-o de zeci de ori p�n� acum �n cazul unor evenimente tratate la modul isteric de c�tre jurnale si televiziuni. Isteria mediatic� - dup� cum am poreclit-o noi - contine nu numai celebrele transmisii �n direct g�f�inde, cu sufletul la gur�, dar si comentariile scrise sau vorbite care dau curs unei emotii de moment. S-au lansat binecunoscutele acuzatii la adresa televiziunilor - a celor de stiri, �ndeosebi - dispuse s� fac� orice de dragul ratingului. S-au exprimat indign�ri fat� de incapacitatea sistemului de telefonie mobil� de a suporta supra�nc�rcarea cu convorbiri. Au ap�rut si au crescut lament�rile �n leg�tur� cu incapacitatea autorit�tilor de a comunica rapid cu populatia si, mai ales, �n leg�tur� cu eterna surprindere a statului de c�tre evenimente neprev�zute. Dup� opinia noastr�, acest cutremur a fost �ntr-un fel benefic pentru autorit�ti, pentru institutii si pentru rom�ni. �n alte p�rti se pl�tesc bani grei pentru a simula o catastrof� natural� �n vederea punerii la punct a strategiilor de interventie. Desi de mic� intensitate, normal, cum i-a zis, �n chip memorabil, domnul Gheorghe M�rmureanu, cutremurul a fost suficient de puternic pentru a fi considerat o simulare perfect� a unui cutremur f�r� s� ne coste putin. �n consecint�, mult mai nimerit ar fi fost dac�, �n loc de lu�ri de pozitie, s-ar fi purces la o radiografie a principalelor concluzii ce se pot trage din experienta cutremurului. �ntr-o societate asezat� dup� aceast� �ncercare, s-ar fi organizat �n ziare si la televiziuni, ample dezbateri cu participarea specialistilor, pentru a vedea ce s-ar putea �ntreprinde pentru ca sl�biciunile sesizate cu acest prilej s� nu se mai repete. La r�ndul lor, autorit�tile s-ar fi aplecat asupra reactiilor diferitelor institutii pentru a avansa propuneri de m�suri urgent implementate. Nimic din toate acestea nu s-au �nt�mplat. Emisiunile tv au continuat s� speculeze senzationalul ieftin tr�nc�nind despre posibilitatea unui nou cutremur. Autorit�tile au luat pozitie fat� de sl�biciunile constatate, au ordonat anchete, dar n-au anuntat nici o m�sur� serioas�. S�nt �ns� sigur c� acest cutremur de treab�, ca s�-i zicem asa, care a adus o not� de senzational �n viata banal� a multor rom�ni, se va supune si el blestematei legit�ti a isteriei rom�nesti. O dat� trecut� emotia, opinia public� uit� �nt�mplarea mai mult sau mai putin tragic� si, vesel�, nep�s�toare, se n�pusteste asupra unui nou eveniment, tr�it si acesta la modul isteric.
C�t despre m�surile viz�nd un nou cutremur, nimeni nu se g�ndeste la ele. Pentru c� rom�nul tr�ieste doar �n prezent. Si cu fatalismul s�u t�r�nesc socoteste c� lui nu i se poate �nt�mpla nimic r�u.