Monitorul de Neamt si Roman ziarul din judetul Neamt cu cei mai multi cititori
  Stiri azi     Arhiva     Cautare     Anunturi     Forum     Redactia  
AutentificareAutentificareInregistrare 
Calendar- Arhiva de Stiri Aprilie 2009
LMMJVSD
  12345
6789101112
13141516171819
20212223242526
27282930   
Stiri pe e-mail - Newsletter Monitorul de Neamt Newsletter
Nume:
Email:
Links - Link-uri catre site-uri utile Link-uri
 Judetul Neamt
 Video Production
 Cambridge
Optiuni Pagina Optiuni pagina
Adauga in Favorites Adauga in Favorites
Seteaza Pagina de start Seteaza Pagina de start
Tipareste pagina Tipareste pagina


























Monitorul de Neamt » Stiri Locale 29 Aprilie 2009
Tipãreste articolul - Varianta pentru imprimantã Trimite acest articol unui prieten  prin email
DE VORBÃ CU MORTII

DE VORB� CU MORTII

A scos 500 de �necati si a salvat alti 500

• scafandrul care recupereaz� �necatii de pe Siret si Moldova s-a dest�inuit • Aurel Vernica a ajuns s� practice aceast� meserie dup� ce a sc�pat miraculos de la �nec • de atunci, spune, a c�p�tat puteri miraculoase • „intru �ntr-o comunicare mental� si-i zic: «Costic�, Maria, Ionic�, spune unde esti, �n ce loc? Nu m� l�sa s� obosesc degeaba, oricum te scot». Apoi, stau c�teva clipe si vin informatiile“, explic� b�rbatul cum g�seste �necatii • acesta a b�tut, la TVR, un record de scufundare •


N-ai spune, la prima vedere, c� Aurel Vernica, un b�rbat de 48 de ani, destul de firav la �nf�tisare, dintr-o comuna de la limita Neamtului cu Iasiul, este un om care poart� �n suflet povesti cutremur�toare, de viat� si de moarte, precum si incredibile experiente paranormale. Altfel, este un ins obisnuit, c�s�torit si tat�l unei fetite. B�rbatul este scafandru de meserie si, cum se �nc�lzeste vremea, se asteapt� ca Moldova si Siretul, ape pe care le cunoaste �n cele mai intime locuri, s�-l pun� din nou la treab�. Zona Romanului, dup� cum spune, este cea mai periculoas� din tar�, din punctul de vedere al riscului de �nec. �nainte s�-si dest�inuie povestile fantastice de viat�, �ns�, Aurel Vernica m�rturiseste principala sa dorint� referitoare la vara lui 2009. „Vreau s�-i avertiz�m pe oameni c� luna mai are un grad foarte mare de risc. Chiar dac� afar� este cald, apa are putin peste 10 grade si, astfel, la �not�tori apare riscul de soc hipotermic. �n aceste conditii corpul vibreaz�, inima pompeaz� mai tare si se poate ajunge la stop cardiac. �n plus, mai trebuie stiut c� nu se intr� �n ap� - nici eu nu fac asta - dac� ultima mas� a fost mai recent de dou�-trei ore, pe fond de oboseal�, sub influenta alcoolului sau la �ndemnul altor persoane. Sectorul acesta, Roman-Pascani, este cel mai periculos din tar�. Dac�, urm�nd sfaturile noastre ar sc�pa chiar si o singur� persoan� cu viat�, as fi foarte fericit. Mai mult, oamenii trebuie s� evite locurile pe care nu le cunosc sau unde au avut loc lucr�ri hidrotehnice“, a spus Aurel Vernica. B�rbatul este colaborator al serviciilor voluntare de situatii de urgent� de pe zona Roman-Pascani, dar lucreaz� si pe cont propriu, cu echipamentul pe care si l-a procurat printr-o �nt�mplare fericit�.

Terifiant

Obisnuit s� salveze vieti sau s� recupereze trupurile ne�nsufletite ale victimelor suvoaielor, scafandrul m�rturiseste c� numai o turnur� fericit� a propriei existente l-a determinat s� �mbr�tiseze aceast� meserie. La v�rsta de 14 ani, Aurel Vernica a fost c�t pe ce s� se �nece �n �mprejur�ri terifiante. Acesta povesteste cum a z�cut 5 ore �ntr-o cad� pentru vin, plin� cu ap� mai ad�nc� dec�t �n�ltimea lui, f�r� s� stie s� �noate. Tot atunci, spune c� a c�p�tat abilit�ti paranormale. „Eram �n vizit� la Panciu, �n judetul Vrancea. Ca si copil neast�mp�rat, m-am urcat pe marginea unei c�zi de 3.000 de litri, plin� partial cu ap�, s� nu se «dogeasc�», alunec�nd �n�untru. Apa �mi era peste cap. Am realizat c� nu pot s� ies si m-am abandonat, efectiv, �n vreo 6-7 r�nduri, �n 5 ore, cu g�ndul c� m� voi �neca oricum. Am avut o reactie organic� pe care nu pot s� mi-o explic. De fiecare dat� c�nd �mi intra apa pe gur� si pe nas puteam s-o expir si m� ridicam putin p�n� la suprafat�. Practic, vedeam cu ochii dar nu mai g�ndeam, asa o fort� nedescris� m-a salvat. Am stat acolo de la ora 5 dup�-amiaz� p�n� pe la 10 seara. Scrijeleam cu unghiile doagele, p�n� mi le-am tocit. La un moment dat, ca prin minune, am dat de un cep pe care l-am �mpins cu genunchii, iar apa a sc�zut exact c�t puteam s� stau pe v�rfuri si s� respir. �ntr-un t�rziu m-a auzit cineva si m-a scos. De atunci, c�nd mi-am dat seama c� am un destin «ï¿½ntors», mi-am propus s� devin prieten cu apa si apoi s� o �nving“, a mai istorisit scafandrul.

Comunicare mental� cu mortul

Socul intervine, �n discutiile cu Aurel Vernica, atunci c�nd povesteste cum procedeaz� �n situatiile �n care trebuie s� recupereze un �necat. „�n general, mor tinerii sau copiii, cu v�rste �ntre 9 si 17 ani. P�n� acum, am recuperat 500 de cadavre, �n toat� tara, �n cei 27 de ani de activitate dar am salvat alte c�teva sute, mai ales c� am lucrat si ca salvamar. Maxim, am avut 25 de recuper�ri pe an, dar nici una nu a fost ca cealalt�. Tratez fiecare caz �n parte, printr-o comunicare special�, mental�. Mai �nt�i, discut cu cei de fat�, aflu cine este mortul, cum �l cheam�, c�ti ani are si alte chestiuni. Apoi intru �ntr-o comunicare mental� si-i zic: «Costic�, Maria, Ionic�, spune unde esti, �n ce loc? Nu o s� te las acolo si o s� vin dup� tine chiar dac� nu vrei s� spui. Nu m� l�sa s� obosesc degeaba, oricum te scot». Apoi, stau c�teva clipe si vin informatiile, c� ar fi pe st�nga, pe dreapta, �n deal, la vale, la ce ad�ncime sau distant� de mal. Am avut si cazuri c�nd informatiile au venit aiurea, dar atunci trec la propria experient� �n meseria propriu-zis�. De regul�, combin informatiile pe care le primesc mental si cu ceea ce stiu si �i g�sesc pe cei �necati“, a mai ad�ugat Aurel Vernica. Acesta a mai mentionat c� o parte din aura sa energetic� r�m�ne pe mal, �n momentul c�nd intr� dup� trupurile nefericitilor, „unificarea“ fiind f�cut� dup� reusita actiunii.

Autor de record

Un moment de m�ndrie pentru scafandrul-recuperator, care si-ar dori s� r�m�n�, de azi �nainte, somer pe fondul... lipsei obiectului de activitate si s� treac� la activitatea de salvamar, este stabilirea unui „record“. Ce-i drept, a fost vorba despre o demonstratie f�cut� �n cadrul unei emisiuni de televiziune, pe postul national, acum c�tiva ani. Aurel Vernica a stat sub ap� f�r� aparat de respiratie, aproape 4 minute, cu o greutate de plumb, de 9 kilograme, atasat� la br�u, pentru a simula un corp uman pe care �l sustine. M�ndria b�rbatului, pe l�ng� faptul c� a reusit �ncercarea propriu-zis�, a fost c� a trecut cu brio proba psihologic�. „M-am �nscris prin intermediul unei cunostinte din Iasi, stiind ce abilit�ti am. A trebuit s� trec, �ns�, de o testare riguroas�, pe care am dat-o �n fata domnului Constantin B�l�ceanu Stolnici. Acesta mi-a pus 7 �ntreb�ri, al c�ror r�spuns trebuia s�-l scriu, rezumat, pe o foaie. Mi-a �ntors h�rtia si m-a �ntrebat unul dintre r�spunsuri, la �nt�mplare. I-am r�spuns corect si apoi mi-a dat alte 10 �ntreb�ri. Am r�spuns de fiecare dat� cum a trebuit si chiar am fost apreciat de domnul B�l�ceanu Stolnici. Am intrat si �n emisiunea de «telerecorduri», unde m-am descurcat foarte bine. Am stat 3 minute si 50 de secunde �n ap�, cu greutatea aia pe mine, care echivaleaz�, �n lichid, greutatea unei persoane de talie medie“, mai spune, cu m�ndrie, Aurel Vernica. Nu spune, �ns�, din modestie, c� a primit de la seful scafandrilor din Constanta, Dorel Onaca, �n prezenta cascadorului Soby Csech, un costum de scufund�ri �n valoare de circa 6.000 de euro...

�n loc de epilog

Scafandrul, care a v�zut multe groz�vii la viata sa r�m�ne, totusi, un romantic, atunci c�nd vine vorba despre dragostea sa, apa si mai ales r�urile de pe meleagurile natale. „Eu c�nd simt Siretul aproape de mine m� �ncarc energetic. Dac� m� duc pe malurile lui si stau o jum�tate de or� m� relaxez total. Alteori, �l privesc cu dojan�. Atunci simt durerea apei, c� si apa are o durere pentru c� a luat viata multor persoane si ea �ncearc� s� se scuze fat� de mine. Dar Siretul nu-si va sp�la niciodat� p�catele si continu� s� fac� tot ceea ce stie el s� fac�. S� ia vieti... La fel si Moldova, Bistrita si lacurile de prin zon�. Ce bine ar fi dac� povetele noastre ar fi auzite. Sigur, oamenii cred c� numai lor nu li se va �nt�mpla nimic r�u, niciodat�, dar ironia sortii are si o fat� criminal�“, a conchis Aurel Vernica. Spusele acestuia trebuie s� fie motiv de real� meditatie, stiut fiind faptul c� �n fiecare var� se �nt�mpl� multe nenorociri din cauza sc�ldatului. Familii �ntregi din Roman sau zon� au fost distruse, multi morti fiind minori, uneori chiar si c�te 3 odat�. Aceeasi ironie a sortii face s� se �nece si foarte bunii �not�tori, deci, �nc� odat�, mare atentie, �n special cu copiii!

Articol afisat de 3167 ori  |  Alte articole de acelasi autor  |  Trimite mesaj autorului
(Tudor CIOBOTARU)
Adaugã comentariul tãu la acest articol Comentarii la acest articol:
Nu exist� nici un comentariu la acest articol
Stiri Locale Stiri Locale
Stiri Sport Stiri Sport
Stiri Sanatate Stiri Sanatate
Stiri Alte Titluri Stiri Alte Titluri
Stiri, informatii, cursul valutar, datele meteo, horoscop, discutii, forum.
Webdesign by webber.ro | Domenii premium
©2003-2006 Drepturile de autor asupra intregului continut al acestui site apartin in totalitate Grupul de Presa Accent SRL Piatra Neamt
Reproducerea totala sau partiala a materialelor este permisa numai cu acordul Grupului de Presa Accent Piatra Neamt.
Grupului de Presa Accent SRL - societate in insolventa, in insolvency, en procedure collective