DE VORB� CU MORTII
A scos 500 de �necati si a salvat alti 500
• scafandrul care recupereaz� �necatii de pe Siret si Moldova s-a dest�inuit • Aurel Vernica a ajuns s� practice aceast� meserie dup� ce a sc�pat miraculos de la �nec • de atunci, spune, a c�p�tat puteri miraculoase • „intru �ntr-o comunicare mental� si-i zic: «Costic�, Maria, Ionic�, spune unde esti, �n ce loc? Nu m� l�sa s� obosesc degeaba, oricum te scot». Apoi, stau c�teva clipe si vin informatiile“, explic� b�rbatul cum g�seste �necatii • acesta a b�tut, la TVR, un record de scufundare •
N-ai spune, la prima vedere, c� Aurel Vernica, un b�rbat de 48 de ani, destul de firav la �nf�tisare, dintr-o comuna de la limita Neamtului cu Iasiul, este un om care poart� �n suflet povesti cutremur�toare, de viat� si de moarte, precum si incredibile experiente paranormale. Altfel, este un ins obisnuit, c�s�torit si tat�l unei fetite. B�rbatul este scafandru de meserie si, cum se �nc�lzeste vremea, se asteapt� ca Moldova si Siretul, ape pe care le cunoaste �n cele mai intime locuri, s�-l pun� din nou la treab�. Zona Romanului, dup� cum spune, este cea mai periculoas� din tar�, din punctul de vedere al riscului de �nec. �nainte s�-si dest�inuie povestile fantastice de viat�, �ns�, Aurel Vernica m�rturiseste principala sa dorint� referitoare la vara lui 2009. „Vreau s�-i avertiz�m pe oameni c� luna mai are un grad foarte mare de risc. Chiar dac� afar� este cald, apa are putin peste 10 grade si, astfel, la �not�tori apare riscul de soc hipotermic. �n aceste conditii corpul vibreaz�, inima pompeaz� mai tare si se poate ajunge la stop cardiac. �n plus, mai trebuie stiut c� nu se intr� �n ap� - nici eu nu fac asta - dac� ultima mas� a fost mai recent de dou�-trei ore, pe fond de oboseal�, sub influenta alcoolului sau la �ndemnul altor persoane. Sectorul acesta, Roman-Pascani, este cel mai periculos din tar�. Dac�, urm�nd sfaturile noastre ar sc�pa chiar si o singur� persoan� cu viat�, as fi foarte fericit. Mai mult, oamenii trebuie s� evite locurile pe care nu le cunosc sau unde au avut loc lucr�ri hidrotehnice“, a spus Aurel Vernica. B�rbatul este colaborator al serviciilor voluntare de situatii de urgent� de pe zona Roman-Pascani, dar lucreaz� si pe cont propriu, cu echipamentul pe care si l-a procurat printr-o �nt�mplare fericit�.
Terifiant
Obisnuit s� salveze vieti sau s� recupereze trupurile ne�nsufletite ale victimelor suvoaielor, scafandrul m�rturiseste c� numai o turnur� fericit� a propriei existente l-a determinat s� �mbr�tiseze aceast� meserie. La v�rsta de 14 ani, Aurel Vernica a fost c�t pe ce s� se �nece �n �mprejur�ri terifiante. Acesta povesteste cum a z�cut 5 ore �ntr-o cad� pentru vin, plin� cu ap� mai ad�nc� dec�t �n�ltimea lui, f�r� s� stie s� �noate. Tot atunci, spune c� a c�p�tat abilit�ti paranormale. „Eram �n vizit� la Panciu, �n judetul Vrancea. Ca si copil neast�mp�rat, m-am urcat pe marginea unei c�zi de 3.000 de litri, plin� partial cu ap�, s� nu se «dogeasc�», alunec�nd �n�untru. Apa �mi era peste cap. Am realizat c� nu pot s� ies si m-am abandonat, efectiv, �n vreo 6-7 r�nduri, �n 5 ore, cu g�ndul c� m� voi �neca oricum. Am avut o reactie organic� pe care nu pot s� mi-o explic. De fiecare dat� c�nd �mi intra apa pe gur� si pe nas puteam s-o expir si m� ridicam putin p�n� la suprafat�. Practic, vedeam cu ochii dar nu mai g�ndeam, asa o fort� nedescris� m-a salvat. Am stat acolo de la ora 5 dup�-amiaz� p�n� pe la 10 seara. Scrijeleam cu unghiile doagele, p�n� mi le-am tocit. La un moment dat, ca prin minune, am dat de un cep pe care l-am �mpins cu genunchii, iar apa a sc�zut exact c�t puteam s� stau pe v�rfuri si s� respir. �ntr-un t�rziu m-a auzit cineva si m-a scos. De atunci, c�nd mi-am dat seama c� am un destin «ï¿½ntors», mi-am propus s� devin prieten cu apa si apoi s� o �nving“, a mai istorisit scafandrul.
Comunicare mental� cu mortul
Socul intervine, �n discutiile cu Aurel Vernica, atunci c�nd povesteste cum procedeaz� �n situatiile �n care trebuie s� recupereze un �necat. „�n general, mor tinerii sau copiii, cu v�rste �ntre 9 si 17 ani. P�n� acum, am recuperat 500 de cadavre, �n toat� tara, �n cei 27 de ani de activitate dar am salvat alte c�teva sute, mai ales c� am lucrat si ca salvamar. Maxim, am avut 25 de recuper�ri pe an, dar nici una nu a fost ca cealalt�. Tratez fiecare caz �n parte, printr-o comunicare special�, mental�. Mai �nt�i, discut cu cei de fat�, aflu cine este mortul, cum �l cheam�, c�ti ani are si alte chestiuni. Apoi intru �ntr-o comunicare mental� si-i zic: «Costic�, Maria, Ionic�, spune unde esti, �n ce loc? Nu o s� te las acolo si o s� vin dup� tine chiar dac� nu vrei s� spui. Nu m� l�sa s� obosesc degeaba, oricum te scot». Apoi, stau c�teva clipe si vin informatiile, c� ar fi pe st�nga, pe dreapta, �n deal, la vale, la ce ad�ncime sau distant� de mal. Am avut si cazuri c�nd informatiile au venit aiurea, dar atunci trec la propria experient� �n meseria propriu-zis�. De regul�, combin informatiile pe care le primesc mental si cu ceea ce stiu si �i g�sesc pe cei �necati“, a mai ad�ugat Aurel Vernica. Acesta a mai mentionat c� o parte din aura sa energetic� r�m�ne pe mal, �n momentul c�nd intr� dup� trupurile nefericitilor, „unificarea“ fiind f�cut� dup� reusita actiunii.
Autor de record
Un moment de m�ndrie pentru scafandrul-recuperator, care si-ar dori s� r�m�n�, de azi �nainte, somer pe fondul... lipsei obiectului de activitate si s� treac� la activitatea de salvamar, este stabilirea unui „record“. Ce-i drept, a fost vorba despre o demonstratie f�cut� �n cadrul unei emisiuni de televiziune, pe postul national, acum c�tiva ani. Aurel Vernica a stat sub ap� f�r� aparat de respiratie, aproape 4 minute, cu o greutate de plumb, de 9 kilograme, atasat� la br�u, pentru a simula un corp uman pe care �l sustine. M�ndria b�rbatului, pe l�ng� faptul c� a reusit �ncercarea propriu-zis�, a fost c� a trecut cu brio proba psihologic�. „M-am �nscris prin intermediul unei cunostinte din Iasi, stiind ce abilit�ti am. A trebuit s� trec, �ns�, de o testare riguroas�, pe care am dat-o �n fata domnului Constantin B�l�ceanu Stolnici. Acesta mi-a pus 7 �ntreb�ri, al c�ror r�spuns trebuia s�-l scriu, rezumat, pe o foaie. Mi-a �ntors h�rtia si m-a �ntrebat unul dintre r�spunsuri, la �nt�mplare. I-am r�spuns corect si apoi mi-a dat alte 10 �ntreb�ri. Am r�spuns de fiecare dat� cum a trebuit si chiar am fost apreciat de domnul B�l�ceanu Stolnici. Am intrat si �n emisiunea de «telerecorduri», unde m-am descurcat foarte bine. Am stat 3 minute si 50 de secunde �n ap�, cu greutatea aia pe mine, care echivaleaz�, �n lichid, greutatea unei persoane de talie medie“, mai spune, cu m�ndrie, Aurel Vernica. Nu spune, �ns�, din modestie, c� a primit de la seful scafandrilor din Constanta, Dorel Onaca, �n prezenta cascadorului Soby Csech, un costum de scufund�ri �n valoare de circa 6.000 de euro...
�n loc de epilog
Scafandrul, care a v�zut multe groz�vii la viata sa r�m�ne, totusi, un romantic, atunci c�nd vine vorba despre dragostea sa, apa si mai ales r�urile de pe meleagurile natale. „Eu c�nd simt Siretul aproape de mine m� �ncarc energetic. Dac� m� duc pe malurile lui si stau o jum�tate de or� m� relaxez total. Alteori, �l privesc cu dojan�. Atunci simt durerea apei, c� si apa are o durere pentru c� a luat viata multor persoane si ea �ncearc� s� se scuze fat� de mine. Dar Siretul nu-si va sp�la niciodat� p�catele si continu� s� fac� tot ceea ce stie el s� fac�. S� ia vieti... La fel si Moldova, Bistrita si lacurile de prin zon�. Ce bine ar fi dac� povetele noastre ar fi auzite. Sigur, oamenii cred c� numai lor nu li se va �nt�mpla nimic r�u, niciodat�, dar ironia sortii are si o fat� criminal�“, a conchis Aurel Vernica. Spusele acestuia trebuie s� fie motiv de real� meditatie, stiut fiind faptul c� �n fiecare var� se �nt�mpl� multe nenorociri din cauza sc�ldatului. Familii �ntregi din Roman sau zon� au fost distruse, multi morti fiind minori, uneori chiar si c�te 3 odat�. Aceeasi ironie a sortii face s� se �nece si foarte bunii �not�tori, deci, �nc� odat�, mare atentie, �n special cu copiii!
|