Punctul pe „i“: Pamflet ca-n codru

E luna tďż˝ierii brďż˝duďż˝ilor, sďż˝rbďż˝toare mare de tot, pentru cďż˝ ďż˝n aceastďż˝ perioadďż˝ ďż˝ia fďż˝rďż˝ cherestea fac pďż˝durea „lunďż˝“. O drujbďż˝resc de la un cap la altul, fďż˝cďż˝nd mormane de rumeguďż˝ ďż˝i dolari. Vorba aceea, hoďż˝ia ca-n codru e frate cu romďż˝nul! Iar romďż˝nul e de felul lui haiduc. & haiducii au fost semnalaďż˝i pentru prima datďż˝ ďż˝n secolul XIII, XIV, XV, XVI, XVII, XVIII ďż˝n zonele de pďż˝dure, ei fiind consideraďż˝i ca fiind de altfel primii pďż˝durari. Prima atestare documentarďż˝ este lucrarea „ďż˝nv���turile lui Neagoe Basarab cďż˝tre haiducul sďż˝u Teodosie“, din care rezultďż˝ clar cďż˝ meseria de pďż˝durar este cea mai cinstitďż˝ din lume, imediat dupďż˝ ea urmďż˝nd tďż˝lhďż˝ria la drumul mare. & haiducul-pďż˝durar era un om bun la suflet, el lua de la bogaďż˝i ďż˝i nu dďż˝dea la nimeni ďż˝i bine fďż˝cea. Cďż˝nd prindea cďż˝te-un boier de la Romsilva, singur prin pďż˝dure, ďż˝i lua tot ďż˝i nu-i lďż˝sa ďż˝n mďż˝nďż˝ decďż˝t o puďż˝cďż˝. Adesea puteau fi vďż˝zuďż˝i ďż˝n vremurile acelea, boieri mergďż˝nd ďż˝n pilealea goalďż˝ prin pďż˝dure ďż˝i ďż˝inďż˝nd ďż˝n mďż˝nďż˝ o puďż˝cďż˝. De unde vine expresia: „a umbla gol puďż˝cďż˝“. & pe vremea lui Ceaďż˝cďż˝, neputďż˝nd fura ca acum, haiducii-pďż˝durari se plictiseau ďż˝i organizau concursuri tematice: „Sďż˝ ne cunoaďż˝tem pďż˝durea“, „Haiducia br��arďż˝ de aur“ sau „Sďż˝ haiducim cu tot elanul, poate facem ďż˝i noi planul“. & acum pďż˝durarii sďż˝nt la fel de poetici, dacďż˝ nu le dai dreptul ��i recitďż˝ poemul „Frate, frate, dar sďż˝ vezi... eu ce te-oi bate“. Cďż˝ vorba aia „fiind bďż˝iet, pďż˝duri cutreieram“ dar ni le-au luat comuniďż˝tii dupďż˝ care „seara pe deal buciumul“ suna cu jale la Canal ďż˝n vale, unde m-au bďż˝gat „niďż˝te rďż˝i ďż˝i niďż˝te fameni“. Dar acum se dau pďż˝durile-napoi, de asta e ceea ce vedeďż˝i ďż˝n pďż˝dure „ce mai freamďż˝t, ce mai zbucium“. Regiile silvice nu vor sďż˝ dea nimic proprietarilor de drept ďż˝i recitďż˝ „o rďż˝mďż˝i, rďż˝mďż˝i la mine“. & foďż˝tii proprietari, eminescieni ďż˝i ei, bagďż˝ normal ďż˝n versuri de jale: „Codrule, codruďż˝ule, Cďż˝nd te tai drďż˝guďż˝ule? Cďż˝ de cďż˝nd nu te-am vďż˝zut, crengile tare-au crescut. ďż˝i de cďż˝nd eu te-am lďż˝sat, toatďż˝ lumea te-a furat“. & curios este faptul cďż˝ din toate animalele care-au sďż˝rit ďż˝n ajutorul pďż˝durii, ca sďż˝ opreascďż˝ fďż˝rďż˝delegea, tocmai Lupu s-a gďż˝sit paznic la oi: „La legea care-a rďż˝sďż˝rit, e-o cale atďż˝t de lungďż˝, cďż˝ zece ani i-au trebuit lui Lupu ca s-o ajungďż˝. /Pďż˝durea toatďż˝ s-a tďż˝iat, legea-i bďż˝tutďż˝-n cuie, era pe cďż˝nd nu s-a votat, azi s-a votat... ďż˝i nu e“. & nimeni nu mai dďż˝ bani de pomanďż˝, ca sďż˝ petreacďż˝ o vacan�� la munte. Maďż˝ini ďż˝ncďż˝rcate cu butuci se pot vedea pe toate drumurile oraďż˝ului, pďż˝durea coboarďż˝ la vale, miroase a brad proaspďż˝t, a cetinďż˝, rďż˝ina se topeďż˝te ďż˝i curge pe spartele noastre ďż˝osele, copacii plďż˝ng. & averi uriaďż˝e se fac peste noapte pe spinarea pďż˝durii, care tace sďż˝raca ďż˝i rabdďż˝ schingiuirea ei continuďż˝. Muntele devine tot mai pleďż˝uv, coastele tot mai descoperite, aďż˝a cďż˝ nu trebuie sďż˝ ne mai mirďż˝m cďż˝ ploile ne ocolesc tot mai mult ďż˝i cďż˝ ne paďż˝te o secetďż˝ cumplitďż˝. E Luna pďż˝durii ďż˝i pe ici pe colo se mai planteazďż˝ cďż˝te un pom, de ochii presei care fotografiazďż˝ de zor, frecďż˝ii cu carmol la un picior de lemn... (Muma Pďż˝durii)