„ABRAMBURICA“ READUCE HAOSUL �N EDUCATIE
• planurile cadru pentru anul scolar viitor au fost modificate, ceea ce �nseamn� c� munca directorilor nu mai are valoare • la liceu s-a scos o or� de sport, r�m�n�nd �n orar doar una pe s�pt�m�n� • din toamn�, unii elevi nemteni ar putea beneficia de un program „After-school“, �n loc de paharul cu lapte si bucata de p�ine • schimbarea programului depinde de spatiul disponibil pe care �l detin scolile • Haos major creat de ministra Ecaterina Andronescu �n �nv�t�m�ntul nemtean. Dup� ce �n primul mandat de ministru, cea c�reia i se spune „Abramburica“ a �nfiintat scolile de arte si meserii, �n acest mandat le desfiinteaz�. �n urm� cu dou� zile, oficialii din educatie au redus la 30 num�rul orelor petrecute de liceeni la scoal�, de la 32-37, c�t s�nt �n prezent. Autorit�tile nu au stiut s� explice de ce au preferat s� renunte la sport si limbi moderne �n favoarea muzicii, desenului sau religiei. Cert este c� din toamn�, elevii de liceu vor merge o singur� dat� pe s�pt�m�n� la orele de educatie fizic�. Ca urmare, planurile-cadru ce urmeaz� s� fie aplicate din toamn� pentru toate profilurile nu mai contin �n trunchiul comun (obligatoriu) dou� ore de sport, ci numai una. �n plus, la unele profiluri, cum este cel tehnologic, a fost t�iat� si a doua or� de limb� str�in�. Tot la fel s-a �nt�mplat si cu orele de consiliere si orientare, care p�n� acum erau obligatorii pentru toti elevii. Ministrul Educatiei, Ecaterina Andronescu, sustine c�, de fapt, orele de sport nu au fost reduse. „�n realitate am reorganizat orele de sport, a r�mas o or� de sport si dou� ore extracurriculare care vor fi normate de profii de sport“, a explicat Andronescu. Reorganizate �ntr-un fel sau altul, aceste ore pierdute �nseamn� catedre distruse si dasc�li r�masi f�r� obiect de activitate. Lovitura cea mai mare par a o lua profesorii de sport, dar surprizele pot ap�rea �n continuare. Ministrul Tineretului si Sportului, Monica Iacob-Ridzi, spune c� Guvernul consider� o prioritate dezvoltarea sportului si cere introducerea unui num�r de minimum trei ore de sport pe s�pt�m�n� �n programa scolar�.
„Ne batem joc de viitorul copiilor“
Opinia specialistilor care se ocup� de cresterea sportivilor de performant� este contrar� ideii conducerii ministerului �nv�t�m�ntului. Ion Iorga, antrenor de atletism la Clubul Sportiv Ceahl�ul, trage, o dat� �n plus, un semnal de alarm� asupra efectelor care pot ap�rea din cauza acestei decizii. Si nu se refer� numai la activitatea de performant�. „Mi se pare o idee mai mult dec�t periculoas� pentru s�n�tatea copiilor, mai ales �n aceste vremuri �n care ei stau mai mult la calculator si m�n�nc� la fast-food. Poate nu observ� nimeni, dar obezitatea este crescut� �n r�ndul copiilor si liceenilor. La oras, tinerii nostri nu au spatii de joac� si dac� le scoatem si orele de sport din scoal� atunci ne batem joc de viitorul lor. Este un lucru elementar care se poate oferi s�n�t�tii lor, ca s� nu mai spun c� alimentatia normal� si rational� lipseste si din cauza p�rintilor. Regret sincer c� se ia �n calcul asemenea idee, av�nd �n vedere c� preg�tirea fizic� si mental� din copil�rie �nseamn� mai t�rziu randament �n c�mpul muncii“, a specificat Ion Iorga. Tehnicianul a tinut s� spun� si c� programa ar trebui s� cuprind� patru ore de sport pe s�pt�m�n�, asa cum este �n t�rile civilizate ale Europei. De asemenea, antrenorul care adus-o pe Alina Militaru la trei editii consecutive al europenelor de atletism �n sal�, la Jocurile Olimpice si la �ntreceri mondiale, spune c� ideea ca �nv�t�torii s� tin� din nou orele de sport la clasele 1-4 este eronat�. „Vorbesc despre 30 de ani de experient� �n atletism si despre c�ut�rile de talente prin scoli. Am fost si am vrut s� v�d copii la clasa a IV-a, dar �n loc s� fie �n s�li si pe terenurile de sport atunci c�nd aveau stabilit �n program asa ceva, �nv�t�torii �i tineau �n s�li de clas� s� lucreze la alte obiecte. 80% din �nv�t�tori fac asta pentru c� nu au �nclinatie spre sport. Prezenta profesorilor de sport la clasele mici �nsemna certitudine c� se f�cea educatia fizic�“, a completat Ion Iorga.
UE recomand� trei ore de sport pe s�pt�m�n�
Num�rul copiilor obezi din t�rile UE creste de la an la an, arat� un studiu al Organizatiei Mondiale a S�n�t�tii. Specialistii atrag atentia c� 85.000 de copii europeni devin obezi �n fiecare an din cauza stilului de viat� sedentar si a alimentatei nes�n�toase. Potrivit unui studiu realizat �n 2007 de o companie farmaceutic�, �n Rom�nia, 37% din populatie sufer� de obezitate. Medicii s�nt �ngrijorati deoarece aceast� boal� apare tot mai des la copii. Organizatia Mondial� a S�n�t�tii avertizeaz� c� obezitatea poate provoca o serie de boli cronice cum ar fi diabetul, anumite tipuri de cancer si afectiuni cardiace. Boala apare mai ales ca urmare a obiceiurilor copiilor de a m�nca nes�n�tos, dar si din cauza lipsei de miscare. Parlamentul European a adoptat �n 2007 o rezolutie prin care recomand� t�rilor membre introducerea �n programa scolara obligatorie a trei ore de sport s�pt�m�nal. Al�turi de specialistii care s-au oripilat de deciziile MECI, directorii nemteni s-au trezit c� aceste modific�ri afecteaz� planul de scolarizare la care au muncit s�pt�m�ni si luni la r�nd, pentru a rezolva fiecare catedr� din scoal�. „Miercuri, 4 martie, dimineat�, ne-am trezit c� avem planul de scolarizare modificat. Joi, ar trebui s� mergem la Inspectoratul Scolar, ca s� �l valid�m. Acum, ce trebuie s� facem, ca s� respect�m si graficul, si indicatiile de la MECI, s� rezolv�m si colegii din cancelarie? Este o situatie f�r� precedent. S-au desfiintat SAM-urile, devin licee, si e o nebunie total� �n sistem Si astea s�nt c�teva dintre principalele modific�ri, pentru c� mai s�nt multe altele“, a declarat un director de liceu nemtean.
�nv�t�torii s�nt buni la sport
Ministra Andronescu mai vine cu o noutate pe care vrea s� o implementeze �n sistem: �nv�t�torii s� se ocupe din nou de orele de sport de la clase, dup� ce doi ani acestia au fost obligati s� renunte la educatia fizic�, iar cei care nu au putut fi �nlocuiti din lips� de profesori de specialitate, au fost pl�titi ca necalificati.
Programul guvernamental „Cornulet cu lapte“, initiat de c�tre PSD, ar putea fi anulat tot de PSD, prin pixul ministrei Ecaterina Andronescu. Sefa �nv�t�m�ntului rom�nesc vrea s� desfinteze acest program si s� sustin� un altul, prin care copiii s� stea mai mult �n unit�tile de �nv�t�m�nt. E un fel de program de c�min de care beneficiaz� prescolarii, doar c� nu se va pune problema dormitului la pr�nz.
Ecaterina Andronescu a anuntat c� intentioneaz� s� �nlocuiasc�, din toamn�, programul „Cornul si laptele“ cu un program nou, „After-school“, care presupune o mas� cald� si lectii sub supravegherea profesorilor si care va fi implementat �nt�i la scolile care au spatiu.
„Intention�m s�-i tinem mai mult pe elevi �n scoal� �n programul «After-school». Acum facem o evaluare si �ncerc�m s� vedem �n scolile care au spatiu cum putem s� transform�m proiectul «Cornul si laptele» �n programul «After-school». S� fie contributia Guvernului partea aceasta care vine din proiectul «Cornul si laptele» si p�rintii s� aib� o contributie mai mic�, �n asa fel �nc�t copiii s� primeasc� o mas� cald� la pr�nz“, a spus Ecaterina Andronescu, la Comisia pentru �nv�t�m�nt a Camerei Deputatilor. Ea a explicat c�, pe l�ng� masa cald�, elevii ar beneficia si de supravegherea „pe partea de efectuare a lectiilor, c�t si �n partea de activitate extracuricular�“ unor dasc�li pl�titi �n mod corespunz�tor. „Ne g�ndim s�-l facem chiar din toamn�“, a spus Andronescu, mention�nd c�, odat� cu implementarea acestui program va disp�rea vechiul program „Cornul si laptele“. Ea a mentionat c� „banii pe care �i cheltuieste Guvernul pentru programul «Cornul si laptele» vor fi transferati c�tre noul program «After-school»“. Desi pare a veni foarte mult �n ajutorul p�rintilor, �ntruc�t elevii vor r�m�ne �n unitatea de �nv�t�m�nt beneficiind at�t de sigurant� c�t si de sprijin �n rezolvarea temelor, r�m�ne de v�zut care va fi contributia unei familii astfel �nc�t copilul s� beneficieze de viitorul program guvernamental. �n momentul de fat� pentru corn si lapte, p�rintii nu pl�tesc nimic. Este stiut faptul c� nu s�nt putini copiii care vin la scoal� chiar si pentru acest modest pachet cu alimente, �n vreme ce adolescentii frecventeaz� unit�tile de �nv�t�m�nt pentru a �ncasa cei 180 de lei pe lun�, o burs� social� denumit� „bani de liceu“.
|