A vãzut moartea cu ochii
• tiglele cãzute de pe blocuri fac victime la T�rgu Neamt • o t�nãrã a ajuns la spital cu capul spart de o tiglã cãzutã de la un bloc de pe strada Stefan cel Mare • a ajuns la spital cu ambulanta • Blocurile din T�rgu Neamt se degradeazã de la o zi la alta. Lucrul acesta �ncep sã-l resimtã din plin si trecãtorii care se trezesc cu capul spart din cauza tiglelor cãzute de pe acoperisuri sau stresini. De un astfel de necaz a avut parte, luni dupã-amiazã, si o t�nãrã de 25 de ani din localitate, care a ajuns cu ambulanta la spital dupã ce o tiglã cãzutã de la un bloc de pe bulevardul Stefan cel Mare a lovit-o �n crestetul capului. Lovitura a fost resimtitã din plin, pentru cã t�rgnemteanca purta doar un sal subtire ce nu a protejat-o de tigla picatã de la o �nãltime de c�tiva metri. Victima, si asa ametitã de impactul puternic, s-a speriat si mai tare c�nd a vãzut cã din ranã a �nceput sã curgã s�nge. Cineva a chemat o ambulantã, si fata a fost dusã la Compartimentul de Primire Urgente din cadrul Spitalului T�rgu Neamt. Cadrele medicale au constatat cã victima avea douã plãgi care au avut nevoie de copci. Dupã �ngrijirile acordate, t�nãra a pãrãsit unitatea medicalã �nsotitã de o prietenã, urm�nd sã revinã dupã c�teva zile pentru a i se scoate firele de la cusãturi.
Nu este singurul caz de acest gen care ajunge �n atentia cadrelor medicale. Degradarea acoperisurilor si stresinilor din tiglã este vizibilã la blocurile din zona centralã a urbei. Se �nt�mplã frecvent ca bucãti de olane sã se desprindã si sã alunece, mai ales acum c�nd vremea s-a �ncãlzit putin si zãpada de pe blocuri se topeste. Trecãtorii se feresc si privesc �n sus, speriati de zgomotul olanelor cãzute fãrã veste l�ngã ei. Este greu sã prevezi de unde o sã cadã urmãtoarea tiglã, totul tine de noroc, sau de ghinion, cum a fost �n cazul tinerei ajunsã la spital.
Repararea blocurilor este o obligatie a locatarilor. Dar �n T�rgu Neamt existã foarte putine asociatii de proprietari. Oamenii nu se lasã convinsi sã facã demersuri pentru a cãpãta personalitate juridicã, desi s�nt avantaje �n cazul �n care doresc sã treacã la reabilitarea imobilelor �n care locuiesc. Legea prevede cã din costul total al reparatiilor initiate de asociatiile de proprietari, doar 33% revine locatarilor, restul cheltuielilor fiind suportate de la bugetul local si cel al statului, �n proportii egale. �nsã, neexist�nd o obligativitate �n acest sens, locatarii preferã sã nu schimbe nimic, speriati de banii pe care ar trebui sã-i scoatã din buzunar pentru fondul de rulment si pentru plata administratorului. Autoritãtile locale s-au strãduit sã-i lãmureascã pe locuitori de beneficiile pe care le-ar aduce constituirea asociatiilor de proprietari, au avut loc si dezbateri publice pe aceastã temã, dar nu au apãrut p�nã acum si rezultatele asteptate.
|