HOTII S-AU F�CUT „AFACERISTI“
• nemtenii amatori de struguri sau alte m�rfuri de sezon trebuie s� fie foarte atenti la comercianti • metoda furtului la c�ntar cu „sc�ndurica“ este la mod� • cel mai recent, un romascan a fost p�c�lit asa cu peste 150 kilograme de Riesling • „suspectii“ cutreier� Neamtul cu masini �nmatriculate �n Vrancea •
Cea mai nou� metod� de furt la c�ntar a fost brevetat�, �n zona Romanului, de „�ntreprinz�torii privati“, care se pretind din zona Vrancei si comercializeaz� struguri pentru vin. Acestia aglomereaz� t�rgurile s�pt�m�nale din comunele mai �nst�rite sau chiar din oras, cu un singur g�nd: acela de a p�c�li cump�r�torii. Dup� �ndelungi ore de „meditatie“, al�turi de sacii din plastic, plini cu marf�, pentru care nu au lucrat nici m�car o or�, personajele, majoritatea de etnie rrom�, au g�sit cheia succesului. Totul tine, totusi, de o hotie, �n adev�ratul sens al cuv�ntului. Un romascan care a p�tit-o a decis s� treac� peste rusine si s� dest�inuie publicului modul de jaf, �n speranta c� nu vor mai exista p�c�liti si, poate, cei cu asemenea apuc�turi vor ajunge �n fata legii. „S�mb�ta trecut�, de dimineat�, am mers la t�rgul organizat �n S�b�oani ca s� cump�r struguri. Ca tot omul gospodar, m� g�ndisem c� nu este r�u s� fac un vin pe placul meu, pentru s�rb�tori. �n zona desemnat� pentru comercianti erau mai multe masini, �n special Dacii papuc, �nmatriculate �n Vrancea. Se cunostea c� nu s�nt produc�tori, ci asa-zisi «afaceristi», majoritatea rromi. Am verificat toat� piata si am discutat cu fiecare �n parte, pentru ca s� m� �nteleg inclusiv de transport p�n� la domiciliu. Am «c�zut la pace» cu doi tinerei, de la care urma s� iau 300 de kilograme de struguri de vit� nobil�, �n special Riesling, acestia urm�ndu-m� cu «papucul» p�n� la domiciliu“, �si �ncepe istorisirea Gheorghe T., din Roman.
Suprize, surprize
Supriza b�rbatului a venit abia la c�teva ore dup� �ncheierea tranzactiei, c�nd a venit timpul pentru dat strugurii la zdrobitor. „Mi s-a p�rut dubios c� erau cu un c�ntar al lor, asa c� l-am verificat si totul era �n regul�. Am v�zut c� asezau cu grij� o sc�nduric�, de fiecare dat� c�nd puneau un sac din plastic pe c�ntar, chipurile pentru ca s� nu se «lase» �n lateral, dar atenti s� nu obtureze indicatorul. C�nt�ream, atent, al�turi de ei, sacii si principala grij� era s� tin socoteala. Dubios era c� unii saci aveau si 70 de kilograme, �ns� atunci nu m-am prins... Oricum, p�reau foarte grei. Dup� ce am luat 308 kilograme �n total, la 9.000 kilu, am f�cut o afacere, �nteleg�ndu-m� s� mai iau 350 de kilograme, la 8.000 de lei kilu. Au fost de acord si a continuat c�nt�rirea. Abia dup� ce am tras la zdrobitor, am �nteles totul. Din circa 660 de kile de struguri, c� am mai pus si ce aveam eu acas�, am umplut un butoi de 220 de kilograme si un altul, identic, pe dou� treimi. Am luat teap� de peste 150 de kilograme de struguri, �n valoare de aproape dou� milioane, ceea ce, pentru mine, pensionar, �nseamn� mult. Practic, ce f�ceau? Cel care tinea cu mine de sac, pe c�ntar, se aseza de fiecare dat� �n spate si punea piciorul, ap�s�nd. Cum principala grij� era s� urm�resc acul indicator, nu i-a fost foarte greu. De asta puneau si sc�ndurica pe c�ntar, pentru ca, la nevoie, s� poat� s�-si trag� piciorul repede. Nu e greu s� apesi cu piciorul 10-15 kile. Sper ca organele abilitate s� se sesizeze si, de ce nu, s� nu mai fie l�sati dec�t produc�torii sau comerciantii de bun� credint� �n piete. Se poate �nt�mpla oricui. I-as sf�tui pe oameni s� �nteleag� ce spun, s� �i lase s� �si fac� de cap si apoi, �n ciuda efortului, s� mai fac� o c�nt�rire, cu sc�ndurica, dar f�r� picior, iar �n final s� decid� fiecare ce are de f�cut, fiind furat �n curte la el... Asta e, de data aceasta «s-au �nt�lnit hotu’ si prostu’...»“, a povestit Gheorghe T. Acesta a mai mentionat c� nu s-a pl�ns la Politie, �n speranta c� se va mai �nt�lni cu respectivii, cunosc�ndu-le obiceiul. Altfel, din punct de vedere legal, „hotul neprins este negustor cinstit“. „Tinerii aceia spuneau c� v�nd ceea ce este de sezon, inclusiv la Piatra Neamt, T�rgu Neamt, sau �n diverse comune si c� merg prin toat� zona Moldovei. Lumea trebuie s� fie atent� la ei, deoarece, din c�te �mi dau seama, vin cu masini de Vrancea la v�ndut struguri, cu masini de Galati la v�ndut pepeni, etc.. Un pic de atentie �n plus nu stric�, dup� cum am p�tit pe pielea mea“, a mai afirmat s�teanul.
|