MUNC� PATRIOTIC� LA „C�SOAIE“
• localnicii din Izvorul Alb, s�tucul calamitat de nenum�rate ori de furia apelor si-au unit eforturile pentru a repara drumul care-i leag� de restul lumii • din lemn, ei au realizat niste „c�soaie“, asa cum f�ceau p�rintii lor odinioar� • s�tenii sper� ca acestea s� nu aib� „moarte“, pentru c� gabioanele ridicate acum c�tiva ani au fost luate de ape • Gospodarii satului Izvoru Alb si-au dat m�na, s�pt�m�na trecut�, pentru a repara drumul s�tesc, grav afectat de furia apelor. �ndemnati de c�tre administratia local� si sprijiniti de c�tre Ocolul Silvic Ceahl�u, oamenii au trecut la executia unor „c�soaie“ de sprijin pentru malurile rupte de puhoaie, astfel �nc�t portiunile de drum distruse s� fie redate circulatiei. Pentru asta, ei s-au „�narmat“ cu topoare, tapine, coarbe, drujbe, dar si cu un taf, unelte necesare pentru ridicarea asa-ziselor „c�site“ din lemn, �nlocuitoare ale modernelor gabioane luate de ap�, at�t �n vara lui 2005, c�t si-n vara aceasta. „Facem niste c�site ca s� �nt�rim malul si s� red�m circulatiei drumul ce ne str�bate satul. �nc� de ast�-var�, c�nd cu ploile, drumul a fost rupt, iar masina cu care mergeam la Bicaz s�pt�m�nal a r�mas izolat�. Practic n-am mai putut s� tinem leg�tura cu lumea. Acum, c� tot a venit toamna si trebuie s� ne trimitem copiii la scoal�, basca s� facem aprovizionarea pentru iarn�, am reusit ca, sprijiniti de Prim�rie si Directia Silvic� Neamt s� ne apuc�m de treab�. Am fi f�cut-o noi mai din var�, dar a durat mult p�n� ni s-a aprobat marcarea lemnului folosit la aceast� c�soaie“, a declarat Ion Mihai. �ntr-adev�r, cu ploile din aceast� var�, drumul a fost rupt din nou de puhoaie. Si culmea, cam prin aceleasi locuri ca si-n 2005. „Dac� atunci oamenii au �nt�rit malul ceva mai superficial, ancor�nd �n zon� doar c�teva trunchiuri de brad, luate mai apoi de ape, acum ei au decis s�-l �nt�reasc� apel�nd la o metod� veche, mostenit� de la p�rinti si care s-a dovedit �n timp mult mai trainic� dec�t gabioanele“, a spus Viorel Ursu, consilierul local de ob�rsie din Secu, satul aflat la o azv�rlitur� de b�t de Izvoru Alb. „Cu 7-8 ani �n urm� s-au f�cut aici investitii de vreo 17 miliarde de lei, const�nd �n executia unor lucr�ri de �nt�rire si consolidare a malurile p�r�ului Izvoru Alb, prin confectionarea de gabioane. Din p�cate acestea n-au rezistat viiturilor si urm�rile au fost catastrofale. De aceea ne-am g�ndit s� apel�m la aceste c�soaie, care s�nt mult mai trainice. Stim de la p�rintii nostri c� rezist� 40-50 de ani“, a ad�ugat Ion Mihai. C� omul are dreptate, o st� m�rturie c�soaia din P�r�ul Od�ii, executat� �n urm� cu doi ani si care a trecut cu brio „potopul“ din aceast� var�.
„Asta nu mai are moarte, poa’s� vin� si mama puhoiului“
„Dup� cum se vede, lucrarea se execut� foarte bine de c�tre mesterii locali, care toat� viata au lucrat cu lemnul, iar p�rintii lor au plut�rit. S�nt sigur c� solutia pentru care au optat este cea mai bun�. Lemnul creste �n zon� si a fost folosit de localnici de c�nd s-au n�scut. Demersurile pentru aceste lucr�ri au fost demarate imediat ce drumul a fost rupt, asta prin iulie, dar p�n� la obtinerea aprob�rilor de la Ocolul Silvic Ceahl�u, p�n� la marcarea masei lemnoase si preg�tirea lemnului pentru lucru a durat ceva vreme. Oricum s�ntem bucurosi c� timpul tine cu noi, si-n c�teva zile va fi redat� circulatiei si portiunea de drum rupt� de ape“, a afirmat Constantin Catrinoiu, primarul Bicazului, aflat joia trecut� printre oamenii din sat. De remarcat faptul c� primii care au r�spuns pozitiv la chemarea primarului au fost cei mai v�rstnici izvor�ni. Dintre acestia ne-a atras atentia Gheorghe Conut, un om mic de stat, dar plin de energie, care folosea cu dib�cie toporul si tapina. „Toat� viata am lucrat la p�dure si astea mi-au fost uneltele de pe urma c�rora am tr�it. Ce s� fac? Am venit si eu s� dau o m�n� de ajutor la ridicarea c�soaiei. Asta nu mai are moarte, poa’s� vin� si mama puhoiului. Asa f�ceau si p�rintii nostri. P�cat de banii care s-au aruncat amu’ c�tiva ani pe ap� cu gabioanele acelea. Asa trebuia f�cut de la-nceput, numai c� astia tineri vreau alte treburi noi. Treaba lor...“, a spus omul, �n timp ce treb�luia pe undeva prin spatele unui taf, ce nu mai prididea cu trasul bustenilor pentru „c�sita“ cu pricina. „F�r� taf nu s-ar putea face c�soaia. Lemnele trebuie trase si asezate la locul lor. Treaba merge greu pentru c� nu-i loc de �nv�rtit utilajul. Dar ne descurc�m noi, c� nici �n p�dure nu-i mai simplu. Ne gr�bim c� trebuie s-o d�m gata“, a declarat taf-istul Viorel Mihai. Pentru ca lucrarea s� fie dat� la cheie, iar circulatia reluat� mai trebuia adus� piatra, balastul si puse la locul lor, pentru tr�inicia constructiei. La �ntoarcerea spre Bicaz aveam s� �nt�lnim dou� basculante ale Ocolului Silvic Ceahl�u, care trebuiau s� se ocupe de aceast� faz� a lucr�rilor. Din discutiile purtate cu izvor�nii am mai retinut c�, dac� timpul tine cu oamenii locului, frontul de lucru va fi mutat �n celelalte puncte, tot din vatra satului, pe unde apa p�r�ului f�cuse �n var� ravagii.
|