Monitorul, acas� la Jonathan Scheele
• la re�edin�a �efului Delega�iei Comisiei Europene la Bucure�ti a avut loc un garden party de Cr�ciun, dedicat mass-mediei • directorul Monitorului de Neam� �i Roman s-a num�rat printre invita�i • directorul Monitorul �i Jonathan Scheele au f�cut schimb de m�ti • S�pt�m�na aceasta, la re�edin�a �efului Delega�iei Comisiei Europene la Bucure�ti, Jonathan Scheele, a avut loc ceea ce s-ar putea numi un garden party de Cr�ciun, dedicat mass mediei. Chiar asta a �i fost, o �nt�lnire informal� �i plin� de umor cu doamna �i domnul Scheele, cu membrii delega�iei, pe 14 decembrie, �ntr-un moment extrem de important pentru noi, ca �ar� aflat� pe ultimii metri �n proiectul de aderare la Uniunea European�.
Gazdele au f�cut tot ce se putea pentru ca jurnali�tii invita�i s� se simt� bine: purcel de lapte, �uic� fiart�, c�rna�i, o adev�rat� mas� de Cr�ciun �naintea Cr�ciunului, a�ternut� sub arcadele casei din Intrarea Arma�ului �i un spectacol folcloric „curat“, neatins de kitsch-ul folcloric, numit nea�teptat „Mini satul Sf�ntului Andrei“. La intrare, surpriz�: adusesem, din partea Monitorului de Neam� & Roman o masc� l�toas�, cu nas ro�u, din zona Humule�tilor. �i primesc, de la gazde, cum au primit to�i invita�ii, o alt� masc�, de prin p�r�ile Vrancei. R�dem cu to�ii, iar domnul Scheele probeaz� masca, luminat de fl�c�rile ridicate din butoaiele r�sp�ndite �n curte �i de lumina bradului plin de globuri. �n jur se �nv�rteau oaspe�i de tot felul, de la Radio Rom�nia Actualit��i, Academia Ca�avencu, Deuche Welle de limba englez�, Freedom House Rom�nia, hotnews.ro, Gazeta de Sud, Plai cu boi, Muzeul Satului, BBC, TVR �i tot a�a. Aveam s� remarc, �nc� o dat�, frumoasa limb� rom�neasc� vorbit� de Jonathan Scheele; tare mi-a� dori s� aud aceea�i fluen�� lingvistic� �i mental� la anumi�i parlamentari neao�i. Speech-ul destins a cuprins ur�rile de bine at�t de necesare �i jurnali�tilor, �i integr�rii europene. „Ce v� place �n Rom�nia?“ a fost intrebat, la un moment dat, Jonathan Scheele. „Rom�nii“, a r�spuns domnia sa.
�i s-ar p�rea c� acesta este un moment �n care Rom�nia are nevoie de c�t mai mul�i diploma�i sau politicieni c�rora s� le plac� rom�nii. Joi, Rom�nia a f�cut fa�� unui du� �ncruci�at �n Parlamentul European. �n fond, parlamentarii europeni nu au f�cut dec�t s� reia - �ntr-un context acutizat de b�t�lia pentru bugetul UE �n urm�torii 7 ani - „repro�urile“ de fond, care apar �n ultimele rapoarte de �ar�. Zonele �n care trebuie s� ap�s�m zdrav�n pedala au r�mas „reforma real� a sistemului juridic �i administrativ, eliminarea corup�iei, inclusiv a celei la nivel �nalt, �mbun�t��irea condi�iilor de via�� pentru copiii institu�ionaliza�i �i pentru persoanele cu handicap s�nt principalele probleme pe care autorit��ile rom�ne trebuie s� le rezolve �n urm�toarele luni“. A�a au men�ionat miercuri la Strasbourg deputa�ii europeni �n dezbaterea Raportului Moscovici privind stadiul de preg�tire a Rom�niei pentru aderarea la 1 ianuarie 2007 la UE.
Rom�nia trebuie s� fac� fa�� unei lupte pe mai multe fronturi
„Aderarea Rom�niei �n 2007 este �nc� posibil�“, avea s� declare, Douglas Alexander, reprezentantul pre�edin�iei britanice a Uniunii Europene. Tot el a afirmat ca reducerea drastic� de buget propus� de Marea Britanie -10% numai pe bugetele regionale - nu va afecta �n nici un fel aderarea Rom�niei �i Bulgariei. Lucru destul de greu de crezut �n condi�iile �n care to�i membrii UE, vechi �i noi, nu s�nt deloc ferici�i cu propunerea britanicilor. �i pre�edintele B�sescu, �i premierul T�riceanu s-au aflat zilele trecute la Bruxelles cu dublul scop, de a pleda cauza Rom�niei pentru integrare �i de a face lobby pentru un buget care s� nu ne exclud� practic din UE.
Rom�nia trebuie s� fac� fa�� unei lupte pe mai multe fronturi: s� g�seasc� solu�ii care s� o aduc� �n pozi�ia de �ar� sus�inut� pentru aderarea la UE, s� foloseasc� inteligent rela�iile bune cu SUA, s� priveasca atent �i diplomatic spre Rusia. Un joc extrem de delicat, pe muchia diploma�iei, fiindc� nu suntem deloc �n postura de a exclama tran�ant, precum celebra doamna Rice, „S� ignor�m Germania, s� pedepsim Fran�a �i s� iert�m Rusia“. S�ntem �n postura de a primi sfatul rece al lui Elmar Broek (PPE-DE), pre�edintele Comitetului pentru Afaceri Externe din Parlamentul European, care a subliniat c� totul depinde acum de autorit��ile de la Bucure�ti. Rom�nia �i Bulgaria urmeaz� a fi monitorizate drastic p�n� �n aprilie/mai 2006 c�nd se va lua o hot�r�re definitiv� privind am�narea - sau nu - a ader�rii celor dou� ��ri. Asta ar �nsemna 2008.
S�pt�m�na viitoare, Comisia European� va trimite autorit��ilor de la Bucure�ti o „scrisoare de avertizare“ �n care va men�iona punctele de maxim� �ngrijorare. Ast�zi, la Bucure�ti, are loc o conferin��, intitulat� „Anticorup�ia la zi - Statul �i societatea civil�“ organizat� de Freedom House Rom�nia, Societatea Academic� Rom�n� �i Ministerul Justi�iei, la care vor fi prezen�i pre�edintele Traian B�sescu �i ministrul Monica Macovei, Alina Mungiu Pipidi, Cristina Gu�et (Freedom House), Dan Drosu �aguna, pre�edintele Cur�ii de Conturi, Laura �tefan, director al Departamentului anticorup�ie din Ministerul Justi�iei, Adrian Cucu, comisar general din Garda Financiar�, Sebastian Bodu, �eful ANAF, Gelu Diaconu, director �n cadrul Autorit��ii Na�ionale a V�milor, Daniel Morar, procuror general DNA, Victor Alistar, director Transparency International, Marian S�ntion, chestor �ef �n Direc�ia General� Anticorup�ie. Momentul este semnificativ ales.
Europa, un continent care �mb�tr�ne�te, nu are nevoie de noi numai ca m�n� de lucru �i pia�� de desfacere. S�ntem ni�te fiin�e g�nditoare care trebuie s� �i clarifice locul �n lume; �i nu numai pe h�r�ile strategice.
|