Izgonirea pictorilor

Politicoasďż˝ si civilizatďż˝ ca o somatie

Zvonurile pe care le invocam ďż˝n editia de sďż˝mbďż˝tďż˝ a ziarului nostru, privind iminenta reziliere a contractelor de comodat ďż˝ncheiate cu artistii plastici pietreni pentru folosinta spatiilor din Aleea Viforului ca ateliere de lucru si creatie, au fost confirmate ďż˝n aceeasi zi de o hďż˝rtie care, cu toate cďż˝ nu este semnatďż˝ si nici parafatďż˝ ďż˝n vreun fel, are totusi tonul imperativ, nelinistitor si iminent al unei somatii: „Avďż˝nd ďż˝n vedere prevederile Consiliului Local al Municipiului Piatra Neamt din data de 25.07.2008 prin care s-a aprobat diminuarea capitalului social al SC Salubritas SA cu imobilul din Al. Viforului, nr. 14, bl. D1 vďż˝ comunicďż˝m cďż˝ acesta va fi predat ďż˝n termen de 30 de zile Primďż˝riei Piatra Neamt. Ca urmare contractele de comodat pentru atelierele din blocul D1 vor fi reziliate de la data predďż˝rii. Vďż˝ multumim pentru ďż˝ntelegere si colaborare.“ Pďż˝nďż˝ ďż˝n acest moment ďż˝nsďż˝, pictorii pietreni nu au dat nici un semn de ďż˝ntelegere si, cu atďż˝t mai putin, de colaborare. Intrigati, s-au reunit ďż˝ntr-o sedintďż˝ ďż˝n care au cďż˝utat solutii pentru a iesi din acest impas.
Decanul de vďż˝rstďż˝ al pictorilor pietreni, Gheorghe Vadana, a rezumat istoria acestei povesti care ďż˝ncepe, culmea, exact ďż˝n anii cei mai frustranti ai comunismului: „ďż˝n anul 1982, cu o doamnďż˝ numitďż˝ Comis am fďż˝cut un contract de ďż˝nchiriere si dare spre folosintďż˝ artistilor plastici. Prima datďż˝, tot spatiul ni s-a dat gratuit. Dupďż˝ un an, pentru a evita anumite comentarii malitioase care ne vizau, doamna Comis a propus o chirie modicďż˝, simbolicďż˝, cu care, evident, am fost de acord. Si asta a durat pďż˝nďż˝ prin 1993, cďż˝nd la Culturďż˝ era Cornel Nicoarďż˝. Atunci ne-am gďż˝ndit cďż˝ ar fi bine sďż˝ cumpďż˝rďż˝m spatiile. Erau preturi foarte mici si cu un oarecare efort ne puteam permite. E drept, ďż˝n ciuda conditiilor acceptate de ambele pďż˝rti, unii dintre noi - nu mai dau exemple, cďż˝ se stiu - au cam rďż˝mas cu datorii la ďż˝ntretinere. Ceea ce a ďż˝ngreunat tot demersul nostru. Eram vulnerabili, prin urmare. S-a luat legďż˝tura cu Bacďż˝ul si o vreme, tot ce se vindea se oprea acolo. N-am mai cumpďż˝rat si am rďż˝mas acolo chiriasi de drept, dar din acea clipďż˝ cu contracte individuale, pentru a exista un control asupra rďż˝u platnicilor. Si am fďż˝cut contracte individuale. Cine plďż˝teste rďż˝mďż˝ne, cine nu, nu.“

Spatiul si timpul
Artistii plastici au nevoie de aceste spatii pe care le folosesc - chiar dac� s�nt destul de meschine - ca ateliere de creatie. Nu-si pot permite s� �nchirieze altele, mai generoase si, cu at�t mai putin, s�-si construiasc� vile cu mansarde luminoase. S�nt depozitate aici lucruri, p�nze, materiale, culori si vopsele, unelte ale profesiei, lucr�ri terminate sau �n travaliu si multe alte nimicuri care orneaz� viata unui artist.
„Nu putem lucra acasďż˝, la bloc, ďż˝n bucďż˝tďż˝rie sau ďż˝n debara. Avem familii, multe substante sďż˝nt toxice, nu putem face nici cel mai mic zgomot, darďż˝mite sďż˝ ďż˝nsďż˝ilďż˝m o ramďż˝ ďż˝n cuie. Si apoi, minusculul atelier este spatiul unei evadďż˝ri din cotidian, ďż˝n lumea creatiei si departe de problemele curente care ďż˝n altďż˝ parte ne coplesesc“ ne-au mďż˝rturisit artistii, netrebuind sďż˝ facďż˝ eforturi pentru a ne convinge. Pentru cďż˝ de douďż˝zeci si sase de ani acolo lucreazďż˝, acolo vietuiesc vremelnic si acolo au zďż˝mislit majoritatea pďż˝nzelor care au ornat perpetuu simezele galeriilor pietrene. Acel loc a devenit un spatiu sufletesc.
Si, asa cum spun ei �nsisi, nu este singura nedreptate care li s-a f�cut. �n acest sens, exemplul cel mai elocvent �l constituie v�duvirea filialei artistice de generosul spatiu expozitional care acum, prin genericul Prim�riei este numit Galerie municipal�. Prin care trec cei care depun actele de stare civil�, prin care trec nuntasii cu chef de petrecere si prin care nu se prea las� ademeniti a trece adev�ratii iubitori de art�.

Rug�ciuni clasice...
Si odiseea acestui spatiu este la fel de plastic�. La 25 ianuarie 1989, prin decizia nr. 1152 a Comitetului Executiv al Consiliului Popular al Judetului Neamt, av�nd �n vedere prevederile articolului 39 din Legea nr. 5 din 1973 privind administrarea fondului locativ si reglementarea raporturilor dintre proprietari si chiriasi, examin�nd nota Intreprinderii nemtene de Gospod�rie Comunal� si Locativ� nr. 771 din 1989 prin care se propunea repartizarea suprafetelor locative cu alt� destinatie dec�t aceea de locuint� situate la subsolul, parterul si mezaninul blocului A1 din Bulevardul Republicii nr. 17, s-au repartizat Filialei Artistilor Plastici, Centrului de Libr�rii si Sectiei judetene de proiectare, suprafetele locative �n cauz�. Care, �n cele din urm� au fost pierdute, iar actiunea juridic� intentat� de artistii plastici a r�mas nefinalizat�.
ďż˝ntr-o scrisoare deschisďż˝ adresatďż˝ senatorilor si deputatilor din judetul Neamt, la 5 martie 1997, semnatďż˝ de: Iulia Hďż˝lďż˝ucescu, Doru Ulian, Camelia Rusu, Doina Daschievici, Gheorghe Diaconu, Violeta Dinu, Laurentiu Dumitrasc, Mariana Paparďż˝, Carmen Albu, Iosif Haidu, Cristian Livescu, Adrian Alui Gheorghe, Dinu Huminiuc, Grigore Agache, Dumitru Bostan, Silviu Bejan, Mircea Ceacďż˝ru, C. Alupului-Rus, Ioan Popei, Mihai Agape, Augustin Cristea, se spunea: „Venim acum ďż˝n ďż˝ntďż˝mpinarea dumneavoastrďż˝ cu rugďż˝mintea de a ne sprijini, pe noi, membrii Filialei Uniunii Artistilor Plastici din judetul Neamt sďż˝ recďż˝pďż˝tďż˝m un spatiu - cel al fostelor Galerii de Artďż˝ din Bulevardul Republicii - necesar Fondului Plastic si expozitiilor propriu-zise. Se stie, ďż˝n 1993, ele au fost trecute ďż˝n pofida prevederilor legale care interzic schimbarea destinatiilor initiale a spatiilor culturale, ďż˝n patrimoniul Consiliului Local Piatra Neamt si ďż˝n administrarea S.C. Piete si Oboare, mďż˝surďż˝ pe care o considerďż˝m abuzivďż˝. Facem acest apel convinsi cďż˝ avem acum experienta si dorinta de a folosi si administra Galeriile ďż˝n interesul culturii si pentru culturďż˝. Si mai presus de toate ďż˝n interesul colectivitďż˝tii, a tuturor celor care iubesc cultura si au nevoie de ea, bďż˝trďż˝ni sau tineri, artisti sau viitori artisti.“

... si patetice
Din acest punct, discursul devine patetic si apeleazďż˝ la sensibilitatea electoralďż˝:
„Noi, cei care solicitďż˝m acest lucru, v-am dat nu numai votul nostru ci si votul celor care, prin artďż˝, au devenit mai constienti de ceea ce trebuie sďż˝ facďż˝. Pentru cďż˝, oricum, arta ďż˝nseamnďż˝ educatie, ďż˝nseamnďż˝ progres, ďż˝nseamnďż˝ civilizatie. Permiteti-ne, domnilor Parlamentari, sďż˝ credem cďż˝ ajutorul Domniilor Voastre va fi decisiv ďż˝n demersul nostru.“
C�t de decisiv a fost ajutorul parlamentar, s-a v�zut. La ora actual� spatiul are multiple destinatii, g�zduind, printre altele si expozitii plastice sub firma Galeriilor municipale, dar f�r� a avea statutul clar si f�r� echivoc invocat de petenti.
�n fata situatiei de acum, care presupune p�r�sirea de�ndat� a atelierelor, urmare a unei Hot�r�ri de consiliu, pe bun� dreptate, artistii pietreni se �ntreab� cum de initiativa a fost aprobat� �n unanimitate, chiar si de c�tre membrii Comisiei de cultur� a Consiliului local. Chiar nimeni dintre cei de acolo nu s-a g�ndit la repercusiunile unui asemenea gest, la implicatiile pe care le va avea asupra fenomenului artistic local?
P�n� una alta, adic� p�n� expir� ultimatumul, artistii plastici pietreni au hot�r�t s� mearg� cu jalba-n protap, cum se zice, la conducerea prim�riei care a f�cut suficiente dovezi c� stie s� pretuiasc� sportul. Care, de multe ori, trebuie s� recunoastem, e foarte aproape de art�.