C�nd energia bate viata
Zi-le, nene Iancule!...
• interviu cu deputatul PSD Iulian Iancu Spre deosebire de alti parlamentari, care caut� procente electorale suplimentare sc�rpin�ndu-se caraghios de Sistemul Energetic National si pl�ng�nd patetic de grija facturilor cresc�nde ale populatiei pentru energie electric� si gaze, deputatul Iulian Iancu (PSD) are dou� atuuri: unul sentimental - e de loc din Gher�esti si unul tehnic - provine din Sistem. Drept este, absolventii de facultate cu specializarea �n Petrol si Gaze, cum este si Iancu, se bucurau - �n anii ‘80 - de un respect exact pe m�sura lejerit�tii examenului de admitere. �n fata absolventilor de Energetic�, printre putinii ingineri veritabili de sistem ai vremurilor, abia dac� se f�cea diferenta �ntre „g�zari“ si licentiati pe ale c�ror diplome scria „inginer miner“. Totusi, Iancu a lucrat la ROMGAZ, unde de la inginer stagiar a ajuns si director. A fost sef la Autoritatea National� de Reglementare �n Domeniul Gazelor Naturale, a fost secretar de Stat �n Ministerul Economiei si Comertului. C�t reprezint� componenta exclusiv politic� �n spusele sale, doar timpul ne va ar�ta. C�t reprezint� argumentele tehnice �n dezvoltarea politic� sustinut� de Iancu, asta r�m�ne s� aprecieze fiecare.
Aflat la Piatra Neamt, s�pt�m�na trecut�, deputatul Iulian Iancu a detaliat �n exclusivitate pentru „Monitorul“ subiectul unui imens depozit de gaze naturale care se va construi la M�rgineni, despre care s-a tot discutat �n ultimii ani, dar despre care nu s-a spus mare lucru. Odat� functional, un asemenea depozit ar solutiona problema aliment�rii cu gaze a Moldovei si ar deschide alte perspective energetice regionale, spre energia electric� produs� �n cogenerare de �nalt� eficient�. La realizarea proiectului, estimat la cel putin 250 milioane de euro, si-ar da m�na ROMGAZ si gigantul rus �n domeniu, GAZPROM. �n luna februarie a acestui an, reprezentantii Gazprom spuneau despre constructia depozitului de gaze naturale pe teritoriul Rom�niei c� este un element foarte important �n cooperarea ruso-rom�n� �n domeniul gazelor.
„Am primit confirmarea GAZPROM c� s�nt interesati s� reintre �n proiect“
Reporter: Ce-i de fapt si de drept cu depozitul de gaze sau pentru gaze naturale, de la M�rgineni, care periodic revine �n atentia opiniei publice?
Iulian Iancu: Depozitul de gaze naturale de la M�rgineni era un proiect de interes maxim pentru partenerii nostri contractuali GAZPROM. Acest proiect era de fapt reperul pentru �nmagazinare subteran� a GAZPROM pentru zona Europei Centrale si de Sud-Est. Ei �nc� din 1996 si-au exprimat interesul... �n 2001-2002, noi am reluat negocierile cu GAZPROM �n speranta �nfiint�rii unei societ�ti mixte prin care s� realiz�m comercializarea direct� a gazelor naturale si unul dintre punctele din negociere a fost depozitul pentru care ei si-au manifestat interesul. Si-au mentinut optiunea de a investi la M�rgineni si, de asemenea, de a realiza acest contract direct. �n schimb, fiind �n faz� de privatizare cu PETROM, au cerut PETROM, ceea ce era imposibil la momentul respectiv. Nu mai putea fi o negociere politic� pentru c� noi eram deja iesiti (cu PETROM - n.a.) pe plan international - consultant�, licitatie etc. Imediat dup�, si ca urmare a ruperii contractului direct - �n urma «spargerii» ROMGAZ -, dar si a furtului de gaze din Ucraina si a refuzului ulterior de a ajunge la o negociere pe seama PETROM, a r�mas o ran� deschis�, a r�mas nerezolvat� aceast� relatie contractual� comun� pe seama M�rgineni-Roman. Din fericire pentru noi, si v� spun acum �n premier�, la Piatra Neamt, am primit confirmarea GAZPROM c� s�nt interesati s� reintre �n proiect. Deci, se doreste reluarea proiectului, �ntr-un parteneriat direct ROMGAZ-GAZPROM! �nseamn� c� acest punct se va reg�si pe agenda de negocieri a presedintelui Rom�niei, cu ocazia vizitei pe care o va avea �n acest� toamn� la Moscova, si c� va reprezenta un punct strategic de negociere �n relatia economic� Rom�nia-Rusia. Pentru noi este certitudinea c�, �n sf�rsit, �n noul context energetic creat �n plan european, depozitul de �nmagazinare de la M�rgineni devine un proiect realizabil �ntr-un termen scurt. Pentru noi, ca orizont de timp, ar �nsemna - ca si initiere a proiectului - anul 2009.
Abur ieftin si energie electric� scump�, ambele profitabile
Rep.: Haideti s� desc�lcim un pic povestea asta cu cogenerarea de energie, dac� tot astept�m gazele naturale rusesti la M�rgineni. Si mai e ceva asociat pe tapet, cu energia eolian�, parc�.
I.I.: Noi avem acum un angajament asumat pentru promovarea surselor regenerabile de energie, �n special eolian�. Energia eolian� este fluctuant�, depinde de v�nt. �n consecint� este nevoie ca atunci c�nd nu ai v�nt s� introduci o capacitate �n loc, care s� porneasc� imediat.
Rep.: Bun, asta stim c� este o caracteristic� a grupurilor energetice care functioneaz� pe gaz. Dar, ne vom permite asta ca si pret?
I.I.: Ne vom permite, din dou� motive. Unu - valorificarea �n conditii de eficient� �nseamn� s� oferi acel produs care ast�zi e considerat rebut, respectiv aburul, pentru orasele din Moldova. Si m� refer aici la Iasi, la Suceava, la Botosani, de ce nu la Piatra Neamt? Pentru c� Piatra Neamt a mers pe aceast� solutie cu centrale termice mici de bloc, care s�nt si supradimensionate, dar au si costuri foarte mari din cauza pretului la gaz. Solutia nu este s� le reproiectez si s� le �nlocuiesc cu altele, ci s� m� duc spre cogenerarea de �nalt� eficient�. Doi - aceste capacit�ti vor oferi energie electric� pe v�rf de consum, atunci c�nd nu ai suficient� energie �n sistem si trebuie s� mentii frecventa sistemului. Plata la v�rf este de 3-4-5 ori mai mare dec�t pretul obisnuit pe megawatt! Si compensez ceea ce ar putea fi un cost suplimentar pe gaze naturale. Iar eu mai am si furnizarea de abur, care va fi foarte avantajoas� �n aceste conditii.
Retet� pentru averi din afacerile cu energie electric�
Rep.: S� tot vinzi energie electric� la v�rf de consum, c� nu mai conteaz� cu c�t o cumperi de la produc�tori...
I.I.: E foarte simplu. Energia neoferindu-se la burs�, unde cump�r� cine d� mai mult, ci �ntr-un contract direct, pretul din acel contract este un pret foarte mic fat� de ce �nseamn� piata. Este o practic� european�, s� stiti, dar nimeni nu s-a g�ndit c� la noi produc�torul va accepta s� v�nd� �n pierdere. La noi, produc�torul a v�ndut la un pret mai mic si a mutat marja de profit intermediarului, care vinde energia cump�rat� ieftin c�nd vrea. Ba, mai mult, prin interventia Autorit�tii de reglementare (ANRE - Autoritatea National� de Reglementare �n domeniul Energiei, n.a.), o vinde chiar statului pe un pret impus de Autoritate. Se ia energie de la intermediar, tot prin interventia Autorit�tii, p�n� si pentru pierderile din sistem, care �nainte, �n mod obisnuit, se luau de la produc�tori, direct, proportional cu cantitatea pe care o d�deau �n sistem.
Rep.: Ati mai povestit aceste am�nunte �n Neamt?
I.I.: Nu, �n Neamt nu, este o premier� si pentru c� s�nt acte proaspete, care ne-au fost prezentate la Parlament. Am observat c� s�nt Distributii de energie electric� �n tar�, cum e Muntenia Sud, �n care am g�sit, de luni de zile, zero energie ieftin�! Toate acestea au fost posibile datorit� interventiei Autorit�tii de reglementare, care �n fapt avea menirea s� asigure o transparent� a pietii si o repartizare corect� c�tre consumator.
Rep.: Si de ce a iesit altceva?
I.I.: Prin nominalizarea pe algoritm politic a conducerii Autorit�tii. Fiind direct �n subordonarea prim-ministrului, mesajul a fost clar. Prin reglementare s-a creat legislatie secundar� si, neexist�nd legislatie primar�, a favorizat anumiti intermediari. V� mai dau un exemplu: tot Autoritatea de reglementare a intervenit printr-un document prin care a impus un pret de v�nzare a energiei de la CET Deva, care produce pe c�rbune, si achizitia obligatorie c�tre populatie. Acolo, v�nz�torul de energie a procesat c�rbunele si a �ncheiat un contract cu produc�torul, spun�ndu-i: „Nu te intereseaz� de unde �ti aduc eu c�rbunele si la ce pret. Tu s�-mi produci energia cu pretul urm�tor si �ncheiem contract“. �ns�, pretul de v�nzare al furnizorului si destinatia au fost impuse de Autoritate acolo unde trebuia s� intervin� piata. Nu au nici o retinere �n comportamentul lor, probabil se va ajunge la o revolt� �n r�ndul populatiei.
De la club, director la CET
Rep.: Eu m� asteptam si la o revolt� a oamenilor din Sistemul Energetic, unde aveam si cred c� mai avem o elit� profesional�.
I.I.: Si-acolo a �nvins metoda algoritmului politic. Acei oameni din sistem s�nt condusi de consilii de administratie si AGA numite din r�ndul oamenilor politici.
Rep.: Dar, dumneavoastr� nu �i puneati tot politic c�nd erati la Putere?
I.I.: Da, si noi i-am pus politic, �ns� numai pe criterii profesionale, dac� erau experti. Iar la Autorit�tile de reglementare n-a fost nici unul pe criteriu politic. Acum, �ns�, am descoperit filosofi, profesori de englez�, m�tusi ale unor secretari de stat, medici sau un patron de sex-club, cum e directorul de la CET Galati, numit numai pentru c� erau obligatii fat� de el din campania electoral�. S�nt anomalii si enormit�ti care s-au reg�sit �n incapacitate de management, �n costuri foarte mari, pentru c� nu se pricep. Am descoperit contracte prin care intermediarilor li s-a dat furnizare de energie numai ziua, iar noaptea costurile r�m�neau produc�torului. Adic�, ziua, c�nd am mai mare nevoie de energie si am pret maxim, iau de la intermediar, iar noaptea, c�nd scade consumul, las costurile produc�torului. Asta-i contrar regulilor pietii. Dac� spun c� s�nt de dreapta, �nseamn� c� promovez p�rghii si reguli de piat�, si nu valorific o relatie cu statul �n defavoarea populatiei.
Defuncta strategie a lui Vosganian si campionul ucig�tor
Rep.: Ati citit un document de anul trecut, scos de Ministerul Economiei si girat de Varujan Vosganian, cu surle, tr�mbite si dezbatere public�, numit pompos Strategie Energetic� National�. Vi s-a p�rut un document serios?
I.I.: L-am citit la vremea respectiv�. Nici nu putea fi considerat� o strategie, era o compilatie de date si declaratii, culese din materialele anterioare dedicate domeniului energetic. Practic, era un mixaj �nt�mpl�tor, o �nsiruire de deziderate, nicidecum o prezentare a unui program cu proiecte strategice de interes national. A si fost practic anulat �n ziua �n care a si fost aprobat �n Guvern. �n aceeasi zi, premierul a anuntat c� va �nfiinta un „campion energetic“, iar �nfiintarea acestuia anula toate prevederile din Strategie. De atunci p�n� ast�zi, desi au anuntat un termen de 3 s�pt�m�ni pentru �nfiintarea „campionului energetic“, a trecut din p�cate aproape un an si abia acum este reluat� discutia...
Rep.: Campionul �sta energetic este acea megacompanie national�, cu produc�tori, cu distribuitori?
I.I.: Este o anomalie, o enormitate. E adev�rat c� poti invoca necesitatea unui „campion energetic“, care s� �nglobeze tot ce �nseamn� domeniu strategic din energie pentru a asigura siguranta energetic�, �ns� nu sub aceast� formul�, respectiv cu Hidroelectrica - cel mai ieftin produc�tor, cu complexele energetice Turceni si Rovinari - cele mai ieftine dup� Hidroelectrica, �mpreun� cu Electrica nu fac altceva dec�t s� constituie o mas� critic� a celei mai ieftine energii, dispus� discretionar, omor�nd ceilalti produc�tori care s�nt tot de stat. Ei, av�nd costurile cele mai mari, nu mai �ncap �n piat�. Odat� lansat acest agent economic, ceilalti produc�tori s�nt nevoiti s�-si �nchid� productia. Asta �nseamn� c� atingem siguranta �n furnizarea energiei �n Rom�nia si distrugem minimul de piat� care mai exist�. Cu alte cuvinte, nu fac dec�t s� ad�nceasc� eroarea creat� �n 2000 de c�tre Radu Berceanu, c�nd a �mp�rtit productia de energie electric� din Rom�nia pe tipuri de materie prim� energetic�, fiind limpede c� nu pot concura niciodat� �ntre ele. Spre exemplu, iat�, cea mai ieftin� energie se duce la intermediari, iar cea mai scump� la populatie! Cu aceast� decizie nu fac dec�t s� distrug� de tot Sistemul Energetic exact �n momentul �n care �n plan european si mondial energia este declarat� domeniu strategic.
Si tu, Ucraina?...
Rep.: Cum r�m�ne cu politica european� comun� �n energie, mai putem vorbi despre ea, �n conditiile �n care t�rile mari �si v�d de interesul propriu?
I.I.: Putem vorbi de un program, dar nu de o voce unic� �n energie, asa cum si-a propus Uniunea European�. Din p�cate acest proiect a esuat.
Rep.: Eu zic c� s-a n�scut mort.
I.I.: �n mod normal ar fi trebuit s� existe o unitate de vederi pentru c� dependenta de materiile prime energetice este valabil� pentru toate statele Uniunii. Din p�cate, statele mari, cele dezvoltate, membrii fondatori ai UE au preferat s� aib� actiuni singulare, nationale, pe proiecte directe cu Rusia, cu GAZPROM. Acum s-au aliniat si Austria, si Ungaria, si Grecia, si Bulgaria. Noi am r�mas oarecum izolati, la „pachet“ cu Ucraina. Dar am aflat c� de c�teva zile si Ucraina a ajuns la o �ntelegere cu Rusia.
|