Cînd energia bate viata
Zi-le, nene Iancule!...
• interviu cu deputatul PSD Iulian Iancu Spre deosebire de alti parlamentari, care cautã procente electorale suplimentare scãrpinîndu-se caraghios de Sistemul Energetic National si plîngînd patetic de grija facturilor crescînde ale populatiei pentru energie electricã si gaze, deputatul Iulian Iancu (PSD) are douã atuuri: unul sentimental - e de loc din Gherãesti si unul tehnic - provine din Sistem. Drept este, absolventii de facultate cu specializarea în Petrol si Gaze, cum este si Iancu, se bucurau - în anii ‘80 - de un respect exact pe mãsura lejeritãtii examenului de admitere. ÃŽn fata absolventilor de Energeticã, printre putinii ingineri veritabili de sistem ai vremurilor, abia dacã se fãcea diferenta între „gãzari“ si licentiati pe ale cãror diplome scria „inginer miner“. Totusi, Iancu a lucrat la ROMGAZ, unde de la inginer stagiar a ajuns si director. A fost sef la Autoritatea Nationalã de Reglementare în Domeniul Gazelor Naturale, a fost secretar de Stat în Ministerul Economiei si Comertului. Cît reprezintã componenta exclusiv politicã în spusele sale, doar timpul ne va arãta. Cît reprezintã argumentele tehnice în dezvoltarea politicã sustinutã de Iancu, asta rãmîne sã aprecieze fiecare.
Aflat la Piatra Neamt, sãptãmîna trecutã, deputatul Iulian Iancu a detaliat în exclusivitate pentru „Monitorul“ subiectul unui imens depozit de gaze naturale care se va construi la Mãrgineni, despre care s-a tot discutat în ultimii ani, dar despre care nu s-a spus mare lucru. Odatã functional, un asemenea depozit ar solutiona problema alimentãrii cu gaze a Moldovei si ar deschide alte perspective energetice regionale, spre energia electricã produsã în cogenerare de înaltã eficientã. La realizarea proiectului, estimat la cel putin 250 milioane de euro, si-ar da mîna ROMGAZ si gigantul rus în domeniu, GAZPROM. ÃŽn luna februarie a acestui an, reprezentantii Gazprom spuneau despre constructia depozitului de gaze naturale pe teritoriul României cã este un element foarte important în cooperarea ruso-românã în domeniul gazelor.
„Am primit confirmarea GAZPROM cã sînt interesati sã reintre în proiect“
Reporter: Ce-i de fapt si de drept cu depozitul de gaze sau pentru gaze naturale, de la Mãrgineni, care periodic revine în atentia opiniei publice?
Iulian Iancu: Depozitul de gaze naturale de la Mãrgineni era un proiect de interes maxim pentru partenerii nostri contractuali GAZPROM. Acest proiect era de fapt reperul pentru înmagazinare subteranã a GAZPROM pentru zona Europei Centrale si de Sud-Est. Ei încã din 1996 si-au exprimat interesul... ÃŽn 2001-2002, noi am reluat negocierile cu GAZPROM în speranta înfiintãrii unei societãti mixte prin care sã realizãm comercializarea directã a gazelor naturale si unul dintre punctele din negociere a fost depozitul pentru care ei si-au manifestat interesul. Si-au mentinut optiunea de a investi la Mãrgineni si, de asemenea, de a realiza acest contract direct. ÃŽn schimb, fiind în fazã de privatizare cu PETROM, au cerut PETROM, ceea ce era imposibil la momentul respectiv. Nu mai putea fi o negociere politicã pentru cã noi eram deja iesiti (cu PETROM - n.a.) pe plan international - consultantã, licitatie etc. Imediat dupã, si ca urmare a ruperii contractului direct - în urma «spargerii» ROMGAZ -, dar si a furtului de gaze din Ucraina si a refuzului ulterior de a ajunge la o negociere pe seama PETROM, a rãmas o ranã deschisã, a rãmas nerezolvatã aceastã relatie contractualã comunã pe seama Mãrgineni-Roman. Din fericire pentru noi, si vã spun acum în premierã, la Piatra Neamt, am primit confirmarea GAZPROM cã sînt interesati sã reintre în proiect. Deci, se doreste reluarea proiectului, într-un parteneriat direct ROMGAZ-GAZPROM! ÃŽnseamnã cã acest punct se va regãsi pe agenda de negocieri a presedintelui României, cu ocazia vizitei pe care o va avea în acestã toamnã la Moscova, si cã va reprezenta un punct strategic de negociere în relatia economicã România-Rusia. Pentru noi este certitudinea cã, în sfîrsit, în noul context energetic creat în plan european, depozitul de înmagazinare de la Mãrgineni devine un proiect realizabil într-un termen scurt. Pentru noi, ca orizont de timp, ar însemna - ca si initiere a proiectului - anul 2009.
Abur ieftin si energie electricã scumpã, ambele profitabile
Rep.: Haideti sã descîlcim un pic povestea asta cu cogenerarea de energie, dacã tot asteptãm gazele naturale rusesti la Mãrgineni. Si mai e ceva asociat pe tapet, cu energia eolianã, parcã.
I.I.: Noi avem acum un angajament asumat pentru promovarea surselor regenerabile de energie, în special eolianã. Energia eolianã este fluctuantã, depinde de vînt. În consecintã este nevoie ca atunci cînd nu ai vînt sã introduci o capacitate în loc, care sã porneascã imediat.
Rep.: Bun, asta stim cã este o caracteristicã a grupurilor energetice care functioneazã pe gaz. Dar, ne vom permite asta ca si pret?
I.I.: Ne vom permite, din douã motive. Unu - valorificarea în conditii de eficientã înseamnã sã oferi acel produs care astãzi e considerat rebut, respectiv aburul, pentru orasele din Moldova. Si mã refer aici la Iasi, la Suceava, la Botosani, de ce nu la Piatra Neamt? Pentru cã Piatra Neamt a mers pe aceastã solutie cu centrale termice mici de bloc, care sînt si supradimensionate, dar au si costuri foarte mari din cauza pretului la gaz. Solutia nu este sã le reproiectez si sã le înlocuiesc cu altele, ci sã mã duc spre cogenerarea de înaltã eficientã. Doi - aceste capacitãti vor oferi energie electricã pe vîrf de consum, atunci cînd nu ai suficientã energie în sistem si trebuie sã mentii frecventa sistemului. Plata la vîrf este de 3-4-5 ori mai mare decît pretul obisnuit pe megawatt! Si compensez ceea ce ar putea fi un cost suplimentar pe gaze naturale. Iar eu mai am si furnizarea de abur, care va fi foarte avantajoasã în aceste conditii.
Retetã pentru averi din afacerile cu energie electricã
Rep.: Sã tot vinzi energie electricã la vîrf de consum, cã nu mai conteazã cu cît o cumperi de la producãtori...
I.I.: E foarte simplu. Energia neoferindu-se la bursã, unde cumpãrã cine dã mai mult, ci într-un contract direct, pretul din acel contract este un pret foarte mic fatã de ce înseamnã piata. Este o practicã europeanã, sã stiti, dar nimeni nu s-a gîndit cã la noi producãtorul va accepta sã vîndã în pierdere. La noi, producãtorul a vîndut la un pret mai mic si a mutat marja de profit intermediarului, care vinde energia cumpãratã ieftin cînd vrea. Ba, mai mult, prin interventia Autoritãtii de reglementare (ANRE - Autoritatea Nationalã de Reglementare în domeniul Energiei, n.a.), o vinde chiar statului pe un pret impus de Autoritate. Se ia energie de la intermediar, tot prin interventia Autoritãtii, pînã si pentru pierderile din sistem, care înainte, în mod obisnuit, se luau de la producãtori, direct, proportional cu cantitatea pe care o dãdeau în sistem.
Rep.: Ati mai povestit aceste amãnunte în Neamt?
I.I.: Nu, în Neamt nu, este o premierã si pentru cã sînt acte proaspete, care ne-au fost prezentate la Parlament. Am observat cã sînt Distributii de energie electricã în tarã, cum e Muntenia Sud, în care am gãsit, de luni de zile, zero energie ieftinã! Toate acestea au fost posibile datoritã interventiei Autoritãtii de reglementare, care în fapt avea menirea sã asigure o transparentã a pietii si o repartizare corectã cãtre consumator.
Rep.: Si de ce a iesit altceva?
I.I.: Prin nominalizarea pe algoritm politic a conducerii Autoritãtii. Fiind direct în subordonarea prim-ministrului, mesajul a fost clar. Prin reglementare s-a creat legislatie secundarã si, neexistînd legislatie primarã, a favorizat anumiti intermediari. Vã mai dau un exemplu: tot Autoritatea de reglementare a intervenit printr-un document prin care a impus un pret de vînzare a energiei de la CET Deva, care produce pe cãrbune, si achizitia obligatorie cãtre populatie. Acolo, vînzãtorul de energie a procesat cãrbunele si a încheiat un contract cu producãtorul, spunîndu-i: „Nu te intereseazã de unde îti aduc eu cãrbunele si la ce pret. Tu sã-mi produci energia cu pretul urmãtor si încheiem contract“. ÃŽnsã, pretul de vînzare al furnizorului si destinatia au fost impuse de Autoritate acolo unde trebuia sã intervinã piata. Nu au nici o retinere în comportamentul lor, probabil se va ajunge la o revoltã în rîndul populatiei.
De la club, director la CET
Rep.: Eu mã asteptam si la o revoltã a oamenilor din Sistemul Energetic, unde aveam si cred cã mai avem o elitã profesionalã.
I.I.: Si-acolo a învins metoda algoritmului politic. Acei oameni din sistem sînt condusi de consilii de administratie si AGA numite din rîndul oamenilor politici.
Rep.: Dar, dumneavoastrã nu îi puneati tot politic cînd erati la Putere?
I.I.: Da, si noi i-am pus politic, însã numai pe criterii profesionale, dacã erau experti. Iar la Autoritãtile de reglementare n-a fost nici unul pe criteriu politic. Acum, însã, am descoperit filosofi, profesori de englezã, mãtusi ale unor secretari de stat, medici sau un patron de sex-club, cum e directorul de la CET Galati, numit numai pentru cã erau obligatii fatã de el din campania electoralã. Sînt anomalii si enormitãti care s-au regãsit în incapacitate de management, în costuri foarte mari, pentru cã nu se pricep. Am descoperit contracte prin care intermediarilor li s-a dat furnizare de energie numai ziua, iar noaptea costurile rãmîneau producãtorului. Adicã, ziua, cînd am mai mare nevoie de energie si am pret maxim, iau de la intermediar, iar noaptea, cînd scade consumul, las costurile producãtorului. Asta-i contrar regulilor pietii. Dacã spun cã sînt de dreapta, înseamnã cã promovez pîrghii si reguli de piatã, si nu valorific o relatie cu statul în defavoarea populatiei.
Defuncta strategie a lui Vosganian si campionul ucigãtor
Rep.: Ati citit un document de anul trecut, scos de Ministerul Economiei si girat de Varujan Vosganian, cu surle, trîmbite si dezbatere publicã, numit pompos Strategie Energeticã Nationalã. Vi s-a pãrut un document serios?
I.I.: L-am citit la vremea respectivã. Nici nu putea fi consideratã o strategie, era o compilatie de date si declaratii, culese din materialele anterioare dedicate domeniului energetic. Practic, era un mixaj întîmplãtor, o însiruire de deziderate, nicidecum o prezentare a unui program cu proiecte strategice de interes national. A si fost practic anulat în ziua în care a si fost aprobat în Guvern. ÃŽn aceeasi zi, premierul a anuntat cã va înfiinta un „campion energetic“, iar înfiintarea acestuia anula toate prevederile din Strategie. De atunci pînã astãzi, desi au anuntat un termen de 3 sãptãmîni pentru înfiintarea „campionului energetic“, a trecut din pãcate aproape un an si abia acum este reluatã discutia...
Rep.: Campionul ãsta energetic este acea megacompanie nationalã, cu producãtori, cu distribuitori?
I.I.: Este o anomalie, o enormitate. E adevãrat cã poti invoca necesitatea unui „campion energetic“, care sã înglobeze tot ce înseamnã domeniu strategic din energie pentru a asigura siguranta energeticã, însã nu sub aceastã formulã, respectiv cu Hidroelectrica - cel mai ieftin producãtor, cu complexele energetice Turceni si Rovinari - cele mai ieftine dupã Hidroelectrica, împreunã cu Electrica nu fac altceva decît sã constituie o masã criticã a celei mai ieftine energii, dispusã discretionar, omorînd ceilalti producãtori care sînt tot de stat. Ei, avînd costurile cele mai mari, nu mai încap în piatã. Odatã lansat acest agent economic, ceilalti producãtori sînt nevoiti sã-si închidã productia. Asta înseamnã cã atingem siguranta în furnizarea energiei în România si distrugem minimul de piatã care mai existã. Cu alte cuvinte, nu fac decît sã adînceascã eroarea creatã în 2000 de cãtre Radu Berceanu, cînd a împãrtit productia de energie electricã din România pe tipuri de materie primã energeticã, fiind limpede cã nu pot concura niciodatã între ele. Spre exemplu, iatã, cea mai ieftinã energie se duce la intermediari, iar cea mai scumpã la populatie! Cu aceastã decizie nu fac decît sã distrugã de tot Sistemul Energetic exact în momentul în care în plan european si mondial energia este declaratã domeniu strategic.
Si tu, Ucraina?...
Rep.: Cum rãmîne cu politica europeanã comunã în energie, mai putem vorbi despre ea, în conditiile în care tãrile mari îsi vãd de interesul propriu?
I.I.: Putem vorbi de un program, dar nu de o voce unicã în energie, asa cum si-a propus Uniunea Europeanã. Din pãcate acest proiect a esuat.
Rep.: Eu zic cã s-a nãscut mort.
I.I.: ÃŽn mod normal ar fi trebuit sã existe o unitate de vederi pentru cã dependenta de materiile prime energetice este valabilã pentru toate statele Uniunii. Din pãcate, statele mari, cele dezvoltate, membrii fondatori ai UE au preferat sã aibã actiuni singulare, nationale, pe proiecte directe cu Rusia, cu GAZPROM. Acum s-au aliniat si Austria, si Ungaria, si Grecia, si Bulgaria. Noi am rãmas oarecum izolati, la „pachet“ cu Ucraina. Dar am aflat cã de cîteva zile si Ucraina a ajuns la o întelegere cu Rusia.
|
Autentificare
