Jonathan Scheele, �ngrijorat de mentalitatea rom�nilor
• �eful delega�iei Comisiei Europene la Bucure�ti arat� c� �n bagajul mental al rom�nilor par s� at�rne �nc� greu mentalit��i mai pu�in europene �eful delega�iei Comisiei Europene la Bucure�ti, Jonathan Scheele, s-a declarat �ngrijorat de persisten�a tolerantei fa�� de corup�ie �i a intoleran�ei fa�� de minorit��i �n mentalitatea rom�nilor chiar �n pragul ader�rii la Uniunea European�. El i-a asigurat de asemenea pe cet��enii Rom�niei c� multe dintre lucrurile de care se tem nu se vor �nt�mpla �n momentul aderarii.
Jonathan Schele a �inut un discurs la Conven�ia na�ional� a organiza�iilor �i persoanelor care se ocup� de comunicarea Uniunii Europene �n Romania. „Rom�nia e tot mai aproape de a deveni membru al Uniunii Europene, a declarat Jonathan Scheele, ne-am �mbarcat cu to�ii �n aceasta c�l�torie �i vrem s� ajungem cu bine la destina�ie - �i �n 2007 dac� e posibil“.
Dar �n bagajul mental al rom�nilor par s� at�rne �nc� greu mentalit��i mai pu�in europene, dup� cum arata un recent sondaj IRSOP comandat de Comisia European� la Bucure�ti.
Potrivit studiului, 85 la sut� din cet��eni cred c� cine nu are bani sau rela�ii nu are �anse s� fie tratat corect �n justi�ie �i 62 la sut� cred c� daca vrei s� avansezi, e�ti obligat s� faci ilegalit��i.
Peste 80 la sut� s�nt de p�rere c� omul de r�nd nu poate influen�a hot�r�rile puterii �i peste 50 la sut� spun c� pluralismul politic nu ofer� nici un avantaj.
Stereotipurile privind minorit��ile etnice �i sexuale predomin� �nc�. 68 la sut� dintre cei chestiona�i cnsider� c� ungurii din Rom�nia s�nt mai ata�a�i de Ungaria, dec�t de Rom�nia, 42 la sut� spun ca �n r�ndul �iganilor exist� mul�i infractori �i 38 la sut� cred ca homosexualii s�nt un fel de infractori.
Alte idei larg r�sp�ndite: s�nt prea mul�i str�ini care prosper� �n Rom�nia �n timp ce rom�nii o duc prost, s�nt de p�rere 64 la sut�, �n timp ce 61 de procente s�nt convin�i c� arabii, turcii �i chinezii s�nt necinsti�i.
„Reiese c� pentru o parte a rom�nilor, corup�ia sau ac�iunea la limita legii, dac� vre�i, reprezint� �nc� o solu�ie pentru rezolvarea problemelor. �n egal� m�sur�, tenta�ia modelului autoritarist sau intoleran�a fa�� de minoritatile etnice, religioase ori sexuale persist�. Pe mine m� �ngrijoreaz� aceste semnale �i cred c� �i pe dumneavoastr�. E sarcina noastr� comun� s� promov�m mai eficient valorile statului de drept, pluralismului, toleran�ei �i solidarit��ii“, a comentat Jonathan Scheele pe marginea rezultatelor sondajului de opinie.
Entuziasm cu mai multe temeri dec�t speran�e
Cet��enii Rom�niei s�nt �n continuare printre cei mai entuzia�ti privind Uniunea Euroepan�, cu un nivel de sus�inere de 66 la sut�. Dar �n spatele acestei sus�ineri, sondajul IRSOP a detectat mai multe temeri dec�t speran�e. Pe termen scurt, 66 la sut� consider� c� aderarea va aduce mai mult dezavantaje, chiar dac� �i mai mul�i cred c� pe termen lung avantajele ader�rii vor predomina.
Marele dezavantaj de care se tem 69 la sut� este sporirea dramatic� a pre�urilor, alte temeri fiind legate de cre�terea �omajului, de pierderea identit��ii na�ionale �i de distrugerea agriculturii. �n mare parte, apreaciaz� Jonathan Scheele e vorba de euro-mituri, nu de realit��i.
„Lucrurile de care se tem cei mai mul�i ori nu se vor �nt�mpla ori s-au �nt�mplat deja. Pordusele mai bune �i mai ieftine din import se g�sesc deja pe pia�a rom�neasc�. Pre�urile care nu se sus�ineau economic au crescut deja. Tinerii care nu se pot realiza �n Rom�nia fac deja cariere stralucite �n str�in�tate. C�t despre pierderea identit��ii na�ionale, ce alt argument �mpotriv� a� putea aduce dec�t moto-ul european, «Unitate �n diversitate», a mai spus Jonathan Scheele. Nici englezii, nici francezii �i nici germanii nu �i-au pierdut identitatea na�ional�, a insistat ambasadorul Scheele.
La r�ndul s�u, ambasadroul britanic Quinton Quayle a recunoscut c� inevitabil vor exista �i perdan�i ai ader�rii. Nu e posibil ca Rom�nia s� aib� �n continuare 4 milioane de persoane care tr�iesc de pe urma agriculturii, a spus el. „Merge�i mai mult prin �ar�, a �ndemnat un participant de la Sibiu clasa politic� din Rom�nia, amintind c� ciobanii din M�rginime nu mai �ndr�znesc s�-�i v�nda br�nza �i �uica �n pie�e, spun�nd c� se tem de regulamentele Uniunii Europene“.
|